Exodul dinozaurilor

Poţi trece prin judeţul Hunedoara de zeci de ori. De fiecare dată vei rămâne uimit de peisajul selenar care stăpaneşte Calanul, de culmile munţilor în mijlocul cărora se întinde Valea, de bisericile şi ruinele cetaăţilor istorice.

Poţi trece de zeci de ori pe lângă peisaje unice fără ca măcar să bănuieşti că aici există un loc unic în lume, Geoparcul Dinozaurilor.

Un spaţiu care poate vorbi despre unul dintre cele mai misterioase momente ale istoriei. Dispariţia dinozaurilor în urma cu 68 de milioane de ani.

Geoparcul a fost recunoscut, pe plan naţional, printr-o hotărâre de guvern, în urmă cu şase ani.

După un an, devenea membru al grupului geoparcurilor europene, în parteneriat UNESCO, fiind primul geoparc din estul Europei admis în această reţea.

Iniţiativa îi aparţine profesorului Dan Grigorescu, de la Universitatea din Bucureşti.

Nu întâmplător, ci după 30 de ani de cercetări şi săpături în siturile paleontologice.

Prin preluarea administrării Geoparcului de către Universitatea Bucureşti, profesorul Dan Grigorescu încearcă să salveze şi să conserve patrimoniul natural şi cultural din zonă.

Situaţia Geoparcului Dinozaurilor este, în România, singulară.

Majoritatea siturilor fosilifere există doar pe hârti fără ca cineva să se intereseze de soarta lor.

O stare îngrijorătoare pentru paleontologii care atrag atenţia că acesta este motivul pentru care anual, România pierde milioane de euro.

Cele mai valoroase fosile sunt vândute pe piaţa internaţională, chiar dacă legea spune că sunt obiecte de patrimoniu.

Cercetătorii spun că există locuri în care s-au făcut săpături şi cu excavatorul, fără ca autorităţile să poată face ceva.

Şi asta se întâmplă de ani de zile. Există situri specializate, iar vânzarile fosilelor din România se face de regulă din alte ţări, cu legislaţie mai permisiva, după ce oasele au fost scoase din ţară.

În premieră, la Deva, poliţiştii cercetează „ vânători de fosile” care au scos la vânzare ouă de dinozaur.

Greu de estimat, în bani, valoarea unor astfel de fosile. Pe piaţa, s-ar vinde cu 5000 de euro.

Dincolo de valoarea materială, profesorul Dan Grigorescu vorbeşte despre valoarea ştiinţifică pe care o au astfel de obiecte.

Despre un moment al istoriei care nu va mai putea fi studiat niciodată.

Va putea fi, cel mult privit, ca o curiozitate, pe post de bibelou, în vitrina unui colecţionar.

Unul dintre cercetătorii Muzeului de Geologie al României se întreba, retoric. „ Oare de ce ne mirăm? Nu interesează pe nimeni ce se întâmplă cu cetăţile dacice, ce pretenţii să avem noi pentru nişte oase?”.

Vă invit să ascultaţi ce se întâmplă cu siturile fosilifere şi cum sunt administrate ariile protejate în România în documentarul următor.