Probleme la zi - Pachetul de servicii medicale de bază

Invitaţi: în studio, Adrian Pană, secretar de stat ministerul sănătăţii, Cosmin Alexandrescu, preşedinte Asociaţia medicilor specialişti din ambulatoriu iar, prin telefon, Rodica Tănăsescu, preşedinte Asociaţia medicilor de familie şi Cezar Irimia, Asociaţia pacienţilor.

Bun găsit tuturor! Pachetul de servicii medicale de bază în sănătate urmează să intre în vigoare la sfârşitul lunii viitoare.

Până atunci însă vor fi consultări şi discuţii publice, motiv să încercăm să aflăm şi noi, în cele ce urmează, printre altele: care sunt riscurile principale de îmbolnăvire, dar şi ce cuprinde lista maladiilor pentru care pacienţii vor beneficia de gratuitate, respectiv ce este inclus pe lista medicamentelor compensate.

Vorbim astăzi şi despre rolul medicului de familie, dar şi despre ce trebuie făcut în cazul apariţiei unei îmbolnăviri, precum şi despre accesul la serviciile medicale, respectiv despre componentele pachetului de bază.

Audio: Pachetul de servicii medicale de bază (înregistrare integrală)

Invitaţii ediţiei, domnul Adrian Pană, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, bun venit în studio, domnule doctor!

Adrian Pană: Bună ziua şi mulţumesc pentru invitaţie!

Realizator: Domnul Cosmin Alexandrescu, preşedintele Asociaţiei Medicilor Specialişti din Ambulatoriu, bun venit şi dumneavoastră!

Cosmin Alexandrescu: Bună ziua, mulţumesc pentru invitaţie!

Realizator: Îi aşteptăm de asemenea şi pe doamna Rodica Tănăsescu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie şi pe domnul Cezar Irimia, preşedintele Alianţei Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice. Mulţumesc pentru participare, stimaţi invitaţi! Nu uitaţi, ne puteţi urmări inclusiv online pe site-urile noastre, politicaromânească.ro şi româniaactualităţi.ro.

Foarte multe întrebări, domnule secretar de stat, sper să putem acoperi cea mai mare parte dintre ele. Pentru început, care sunt principalele componente ale pachetului de bază? S-a vorbit foarte mult, un pachet despre care altminteri nu contenim să discutăm în presă şi care permanent a fost amânat, cel puţin până acum.

Adrian Pană: Cred că putem să vorbim despre două lucruri absolut esenţiale şi anume, faptul că până în prezent aveam un pachet de servicii care funcţiona destul de imperfect, în sensul că foarte multe servicii erau trecute în teorie ca fiind servicii pe care pacienţii le puteau obţine; în practică, ele nu puteau fi obţinute din diferite considerente, fie financiare, fie din alte considerente.

Pe de altă parte, actualul pachet de servicii este centrat foarte mult pe asistenţa spitalicească şi pe medicamentele care se oferă în regim compensat şi foarte puţin pe medicina primară, atât la cabinetul medicului de familie, cât şi în ambulatoriul de specialitate, clinic sau paraclinic.

Ceea ce încearcă pachetul de bază să facă este să facă ordine, în sensul în care să ofere un număr mai extins de servicii la nivelul medicului de familie şi ambulatoriului de specialitate, acest lucru fiind nu doar mai ieftin, ci şi mai confortabil pentru pacient, să folosească spitalul doar pentru ceea ce trebuie folosit ca spital şi să utilizeze mai eficient modul în care alocă fondurile pentru aceste tipuri de servicii.

Realizator: Dacă înţeleg eu bine, domnule Alexandrescu, de la domnul secretar de stat, problemele la medicii de familie şi în sistemul ambulator de servicii medicale cumva sunt clarificate, sau erau clarificate şi acum s-a pus problema în primul rând a listei medicamentelor compensate şi a serviciilor din spitale. La dumneavoastră, în sistemul pe care îl reprezentaţi, situaţia este relativ clară, e mai simplă, s-au rezolvat problemele?

Cosmin Alexandrescu: Deci, până acum, noi am trăit oarecum într-un fel de minciună, care a fost perpetuată de 20 de ani din motive în special populiste, pentru că nimeni din conducerea ţării noastre nu a avut curajul să spună "domnilor, nu avem bani". Noi putem promite orice, dar posibilităţile noastre sunt limitate. Ăsta e un pas mare care se face acuma. Pentru medicina de familie, foarte multe lucruri nu se schimbă prin pachetul de bază, deci fundamentele principale ale activităţii într-un cabinet de medicină de familie rămân aceleaşi. Creşte oarecum rolul de echipă, de păzitor al porţilor de intrare în sistem, pentru că nu este normal ca pacienţii să se ducă la spital din prima pentru că le curge nasul sau vor să facă nişte analize.

Realizator: Să nu aglomereze /.../ care este cea mai...

Cosmin Alexandrescu: Este adevărat că la nivelul ţării există discrepanţe între anumite regiuni şi altele, între mediul rural şi urban, între posibilitatea de a accesa unele servicii, pentru că sunt localităţi în care nu sunt medici. Asta e realitatea. În ceea ce priveşte ambulatoriul de specialitate, foarte mult timp, el a fost văduvit şi de fonduri, şi de atenţia sistemului, mai ales prin faptul că putea fi foarte uşor sărit. Pacientul mergea la medicul de familie, medicul de familie încerca, în limita competenţelor, să îl trateze./aboboc/ Uneori, poate îl temporiza, iar de acolo, pacientul de multe ori mergea direct la spital, fără să mai treacă prin ambulatoriul de specialitate. Asta implică...

Realizator: Adică de la policlinică.

Cosmin Alexandrescu: De la policlinică. Asta implicând în ultimă instanţă costuri mai mari pentru tratarea, pentru vindecarea pacientului. Un pacient poate fi tratat, investigat, în ambulatoriu, cu nişte costuri mai mici decât în spital.

Realizator: Deci traseul normal, dacă înţeleg eu bine, dle doctor, este: prima analiză a bolnavului, dacă /.../

Cosmin Alexandrescu: Primul contact: medicul de familie. Medicul de familie face un fel de triaj, în care au o anumită categorie de afecţiuni, le poate trata la nivelul cabinetului şi le rezolvă acolo; restul ar trebui să treacă prin ambulatoriul de specialitate. Ce se poate rezolva în ambulatoriu, inclusiv investigaţiile de paraclinic, să se facă în ambulatoriu, iar numai ce este caz grav, care necesită spitalizare, o anumită categorie de patologie, aceea să meargă la spital.

Adrian Pană: Aş vrea să intervin o secundă. Deci, aici nu vorbim de urgenţe. Urgenţele se rezolvă pe un cu totul alt traseu. Ca cetăţenii să înţeleagă... : /.../. Exact. Ca cetăţenii să înţeleagă foarte clar. Pe de altă parte, trebuie menţionat faptul că în actualul pachet de bază, medicului de familie îi reaşezăm puterea prevenţiei, în special medicului de familie, şi celorlalte, să spunem, domenii de asistenţă medicală, dar la medicul de familie se va întâmpla triajul nu numai al problemelor de sănătate, a bolii, ci şi al persoanelor sănătoase, care au diferite riscuri de boală. Lucru care, până în prezent, a fost efectuat doar pe hârtie şi extrem de nestandardizat. Adică, dacă avem un medic de familie mai conştiincios, îţi efectua un examen preventiv. Dacă...

Realizator: Şi te trimitea la analize, dacă era cazul.

Adrian Pană: Dacă era cazul. În momentul de faţă, în pachetul de bază se stipulează foarte clar ce se întâmplă cu populaţia sănătoasă. De ce e important lucrul ăsta. Lucrul ăsta e extrem de important pentru că medicul de familie, spre deosebire de ceilalţi medici, are o listă cu nişte pacienţi care sunt ai lui. Ei, el trebuie să ştie în orice moment care este profilul de risc al acestor pacienţi, astfel încât să poată să îi direcţioneze către celelalte nivele de asistenţă medicală, în funcţie de cât de grave sunt problemele lor.

Realizator: Deci refaceţi, practic, traseul normal, într-o asemenea situaţie, al marii majorităţi a populaţiei. Dacă e nevoie de analize, se adresează medicului, dacă e nevoie să meargă mai departe, pentru aprofundarea, să spunem, cazului...

Adrian Pană: Deci ne întoarcem la un traseu normal, în care medicul de familie îşi cunoaşte foarte bine lista de pacienţi, ca atunci când apare o problemă, el să poată şti în ce categorie încadrează acel pacient.

Realizator: Se va face apel mai mare, înţeleg, la prevenţie, la monitorizare - aţi spus puţin mai devreme. Analizele gratuite, permanente, ce reprezintă ele? Practic, care este regimul, sau noul regim, dacă putem spune aşa, al investigaţiilor medicale? Sunt gratuite, trebuie plătite, vor urma, vor fi obligativităţi şi penalităţi pentru cei care nu se...

Adrian Pană: Un număr de analize medicale vor exista în pachetul de bază, ca şi alte tipuri de investigaţii paraclinice. Problema principală vizavi de analizele care existau până în momentul de faţă în ceea ce oferă sistemul de sănătate acum, cât şi vizavi de alte investigaţii paraclinice, era legată de faptul că fondurile ajungeau pentru prima parte a lunii, urmând ca în a doua parte a lunii, pacientul fie să plătească din buzunar, fie să ajungă la spital, unde să-şi facă analizele ca să poată să aibă un diagnostic şi tratament. Ceea ce încearcă, pe de o parte, pachetul de servicii este să asigure o finanţare mai corectă a acestui domeniu, în aşa fel încât episodul acela de boală să poată fi închis la nivelul ambulatoriu de specialitate sau chiar al medicului de familie, fără ca pacientul să ajungă în spital doar ca să facă analize. Pe de altă parte, a fost, să spunem, triată partea de analize medicale în aşa fel încât o parte din ele să poată fi asigurate oricând de medicul de familie, în sensul prescrierii, o altă parte să fie prescrisă doar de specialist şi o parte din aceste analize să fie date doar pentru anumite tipuri de afecţiuni, pentru că o analiză medicală poţi să o dai pentru un număr mare, să spunem, de afecţiuni, dar în pachetul de bază, vei vedea că acea analiză e plătită din pachet doar pentru două, să spunem, din cinci afecţiuni posibile, restul nefiind considerate esenţiale, ca să fie puse în pachetul de bază. Şi pacientul le poate plăti singur în momentul de faţă, sau într-un pachet viitor suplimentar, dintr-o asigurare privată.

Cosmin Alexandrescu: Dle doctor, mai trebuie spus ceva. Nu este suficientă numai creşterea valorii bugetelor acordate pentru paraclinic. În momentul de faţă, astăzi, când stăm de vorbă şi lucrăm pe contractul şi normele pe 2013, sunt investigaţii al căror tarif de decontare de către Casa de Asigurări este inferior costurilor pe care le are un furnizor de servicii medicale. Deci, dacă tu, ca furnizor de servicii, trebuie să faci o anumită investigaţie şi acea investigaţie este decontată din Casă /.../ ai o pierdere. De aici apare de multe ori acea problemă a coplăţilor la laborator şi la radiologie, pentru că preţurile date de Casa de Asigurări prin normele la contractul-cadru sunt inferioare costurilor şi sunt nişte preţuri maximale impuse de casă.

Realizator: Dle doctor, vroiam să vă mai întreb, pentru că aţi pomenit de un aspect foarte important, acesta al finanţării, al banilor, inclusiv, reintroduc aici şi problema banilor, a salarizării, a sumelor pe care le obţin medicii prin prestaţia medicală. Dacă veţi avea şi dumneavoastră, practic, un aflux suplimentar de pacienţi în policlinici, serviciile medicale - şi aşa până acum dura până se decontau, erau bani insuficienţi, inclusiv pentru materialele medicale de bază. De unde vor fi aceşti bani pentru serviciile medicale suplimentare care vă vor fi alocate dumneavoastră în policlinici?

Cosmin Alexandrescu: În momentul de faţă, întârzierile de plată ale Casei nu prea mai sunt. Deci, în ultimul an s-au plătit destul de corect banii. Deci, nu pot să spun cu un an înainte. Într-adevăr, mai ales pe paraclinic au fost întârzieri. Pe medicii de familie, pe medicina de specialitate, mai puţin. Pe paraclinic au fost întârzieri destul de mari în 2012. În 2013, nu. Trebuie văzut în cazul medicilor, în cazul personalului medical, în sectoarele acestea, medicină de familie şi ambulatoriu de specialitate şi paraclinic, marea majoritate a furnizorilor astăzi sunt privaţi. Banii pentru un furnizor de servicii vin din două surse. Una este contractul cu Casa de Asigurări şi banii care vin pe contractul cu Casa de Asigurări - asta reprezintă marea majoritate a fondurilor. O parte mult mai mică este reprezentată de încasările directe de la pacienţi pentru servicii care nu sunt decontate sau pentru pacienţi care sunt peste numărul de cazuri decontabile de Casă. Din aceşti bani pe care îi încasează un cabinet sau o entitate, un furnizor de servicii medicale, din aceşti bani se plătesc toate costurile furnizorului, o parte dintre ele fiind reprezentate de salarii sau de ceea ce-i rămâne medicului titular al unui cabinet medical individual. Problema este că multe dintre aceste cheltuieli au crescut în ultimul timp. Un exemplu foarte simplu: în Bucureşti, cabinetele medicale individuale, aproape toate, funcţionează în clădiri ale primăriei, deci proprietarul imobilului este primăria. Dar primăria nu a avut o politică sanitară coerentă şi ca atare, în anul 2012 au crescut redevenţele de 50 de ori. Acest lucru nu s-a regăsit în nici un fel în creşterea veniturilor medicilor. Au crescut pentru consumabile. Majoritatea consumabilelor medicale nefiind produse în România, fiind importate, sunt influenţate de cursul euro/dolar.

Realizator: Taxe şi...

Cosmin Alexandrescu: Taxe şi celelalte. Toate aceste creşteri nu s-au regăsit în final în decontările de la Casă, din păcate.

Realizator: Înţeleg că o problemă cu banii s-ar putea să existe şi în continuare.

Cosmin Alexandrescu: Deci, aici trebuie gândit. Ştiu că România nu poate fi comparată, să spunem, cu Germania. Economia României nu este economia Germaniei. Costurile pentru serviciile medicale însă sunt cam aceelaşi. Trebuie să ne gândim foarte serios ce putem să facem şi să spunem din start: domnule, atâta se poate, asta pot să ofer eu, stat român.

Realizator: Evident. Şi cine doreşte, eventual, să se implice şi în mod suplimentar. Îl salut pe domnul Cezar Irimia, preşedintele Alianţei Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice, care se alătură acum discuţiei noastre. Domnule Irimia, aţi ascultat discuţia noastră până la acest punct. Aţi vorbit cu ministerul, aţi fost consultaţi? Ce vă spun pacienţii?

Cezar Irimia: Da, am fost consultaţi, chiar am participat la elaborarea pachetului de bază şi am adus amendamente. Pacienţii sunt încrezători în noul pachet de bază. Ne-am dorit dintotdeauna să fie ordine în sistem şi puţinii bani, că nu avem o economie ca a Germaniei, puţinii bani pe care-i avem în sistem să fie foarte bine gestionaţi. Aşa cum ne-am dori ca de fiecare dată în ambulator să ne facem aproape toate analizele şi toate investigaţiile, dar şi tratamentele, ne dorim şi de acum încolo, dar să nu mai fim amânaţi de la o lună la alta, că s-a terminat bugetul, că nu mai avem bănuţi şi atunci, fiecare din noi, pacienţii, făceam tot posibilul să ne internăm. Şi atunci fiecare din noi, pacienţii, făceam tot posibilul să ne internăm - costuri suplimentare, bani aruncaţi pe fereastră, cu alte cuvinte. Deci ne dorim să fie ordine în sistem, ca puţinii bani, repet, pe care-i avem în sistem să fie foarte bine gestionaţi şi foarte bine cheltuiţi.

Realizator: Domnule Irimia, ce se întâmplă cu programele naţionale, cu medicamentele compensate, unde au fost probleme? Aţi cerut, să spunem, anumite modificări ale pachetului de servicii medicale de bază? Aţi introdus anumite prevederi care vă pot ajuta în rezolvarea problemelor cu care se confruntă mulţi pacienţi?

Cezar Irimia: Deja de la începutul anului s-a luat atitudine, la începutul anului 2013 s-a luat atitudine. Parenteralele, de exemplu, în oncologie, au revenit pe circuitul deschis, o parte din ele, care au fost şi a fost salutată iniţiativa de pacienţii cu cancer, iar programele sper să beneficieze, aşa cum avem promisiunea, de programe naţional reale. Deci mă refer la programul de cancer, unde ar trebui să includă şi paliaţia şi radioterapia. Dar la legislaţia secundară avem promisiunea domnului ministru că vom participa şi noi şi vom fi foarte atenţi la aceste amănunte.

Realizator: Domnule secretare de stat, avem şi câteva întrebări, o serie de întrebări postate pe site-ul romania-actualitati.ro, pe site-urile noastre, dar şi pe pagina noastră de faceook. Una dintre ascultătoarele noastre pune următoarea întrebare, încerc să citesc cât mai corect această întrebare: de ce statul român, din punctul dânsei de vedere, cumva încalcă dreptul legal şi constituţional al cetăţenilor de a avea acces liber şi gratuit la serviciile de sănătate, referindu-se aici la problema şomerilor neindemnizaţi, în sensul că, aşa cum menţionează domnia sa, aceştia nu au acces la serviciile medicale, nici chiar la cele de bază? Este adevărat?

Adrian Pană: Cred că este problemă care ar trebui să fie ridicată colegilor de la Casă, ei sunt cei care finanţează sistemul de sănătate. Atât timp cât o persoană nu obţine niciun venit şi dace dovada că nu poate obţine niciun venit, persoana aceea, cu un act care dovedeşte că nu are absolut niciun venit, poate să primească servicii medicale.

Realizator: În regim de urgenţă, dacă înţeleg bine...

Adrian Pană: Nu doar în regim de urgenţă! Toate persoanele care au un statut de persoană asistată social, persoană care nu are absolut niciun venit - din chiri, din pământ, din... în niciun caz din salarii, vorbim de şomeri neindemnizaţi - deci dacă ea nu are absolut nicio altă sursă de venit, persoana este asigurată de facto. Dar cel mai corect aici ar fi să se adreseze casei judeţene din raza teritorială unde locuieşte şi să i se explice foarte clar în ce condiţii poate să obţină adeverinţa de asigurat.

Realizator: Domnule doctor, o altă întrebare, şi profit de ocazia de a vă avea în studio, dvs fiind practic, printre alţii, evident, împreună cu colegii dvs, cel care vă întâlniţi zilnic cu toate aceste cazuri... Vă întreabă un alt ascultător al nostru de ce este atât de dificil acest traiect sau se va schimba ceva din acest punct de vedere, al bolnavului care, o dată ce are o mică neplăcere, urmează un proces, din punctul domniei sale de vedere, foarte stufos, foarte dificil până ajunge la clarificarea situaţiei şi la tratamentul efectiv. Se schimbă ceva?

Cosmin Alexandrescu: Depinde de situaţie. La intrarea în sistem, la medicul de familie, numărul de consultaţii pe care îl are un medic de familie pe zi este limitat, deci nu poate să aibă oricâte. Are un număr fix de consultaţii. Dacă întâmplător pacientul respectiv vine peste numărul de consultaţii, are două variante legale în momentul de faţă: ori se programează pentru ziua, zilele următoare, ori ar putea să o facă cu plată. De cele mai multe ori, însă, medicii de familie îi preiau chiar peste, ştiind din start că nu vor fi platiţi. : Aici vorbim de pacientul cu o boală... cu o problemă programabilă, deci nu de o problemă acută. Nu de urgenţe. Nu discutăm de urgenţe. Când ajunge la medicul de familie, dacă este un pacient cunoscut, cu o boală cunoscută, este relativ simplu: se completează reţeta, se face o scurtă consultaţie, se fac mici ajustări de tratament şi mergem mai departe. Dacă a apărut ceva nou sau o agravare a unei boli cunoscute, un episod acut, dar nu urgent, atunci el poate fi trimis la medicul specialist. Acesta la rândul lui are un număr de consultaţii limitat prin lege. Poate să-l ia sau nu-l poate lua pe pacient. Pentru stabilirea unui diagnostic este nevoie uneori de investigaţii paraclinice, de laborator, de radioimagistică. Merge să le facă. Dacă le poate face în ziua aceea, e bine, dacă nu, nu. Teoretic, conform normelor la contractul cadru, în paraclinic nu există urgenţe şi totul se face programabil. Deci aşa e legea în momentul ăsta. Deci, teoretic, un pacient se poate trezi că pentru a-şi face toate investigaţiile, trebuie să treacă trei zile. Prima, la medicul de familie, a doua, la specialist, a treia, la paraclinic. Dacă există noroc şi a reuşit medicul de familie să-l ia mai repede, dacă medicul specialist nu avea completate consultaţiile pe ziua respectivă, îl poate lua; la fel, la paraclinic, se poate scurta. Dar, teoretic, conforma legislaţiei actuale, din momentul în care se prezintă la medic - deci, nu vorbesc de urgenţe - până când este investigat, trec trei zile.

Realizator: Nu ştiu dacă acest termen este scurt sau este, dimpotrivă, poate, uneori foarte lung. Ce vreau să vă mai întreb, dle secretar de stat: aici, presa a fost, deocamdată, din discuţiile care s-au purtat până la acest moment pe marginea pachetului de servicii medicale de bază, presa a semnalat, să-i spunem, un fel de mică confuzie, pentru că de serviciile medicale vor beneficia, conform celor stabilite până acum, şi plătitorii, dar şi, din câte înţeleg, cei care nu îşi plătesc contribuţiile. Care este statutul acestora din urmă?

Adrian Pană: Confuzia a fost eliminată demult. Pachetul de bază se oferă doar persoanelor asigurate.

Realizator: Practic, cei care nu-şi plătesc niciun fel de contribuţii la sistemul naţional de sănătate nu pot beneficia de aceste servicii.

Adrian Pană: Deci, o persoană care are datoria să plătească şi nu face dovada plăţii nu poate beneficia de serviciile oferite în pachetul de bază. E foarte clar.

Cosmin Alexandrescu: Se numeşte pachetul minimal, care va fi definit în perioada următoare.

Realizator: Deci un pachet minimal de servicii, practic, un fel de analiză a urgenţei, dacă este cazul.

Adrian Pană: Pachetul minimal de servicii, care include, să spunem, servicii preventive pentru cel mai mare risc de boală şi anume, riscul de boală cardiovasculară şi tratamentul hipertensiunii arteriale, plus urgenţele, este un pachet care va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2015. Până atunci, pentru cetăţeanul neasigurat, urgenţa este modalitatea prin care îşi poate obţine, să spunem, accesul la servicii de sănătate, în condiţiile în care are o problemă. Conform legii, în momentul de faţă, fiecare cetăţean din România are obligaţia să facă dovada plăţii, în condiţiile în care se încadrează într-una din categoriile care trebuie să plătească.

Realizator: Existând, înţeleg, şi alternativa privată, unde pacientul îşi poate plăti toate serviciile /.../

Cosmin Alexandrescu: /.../ Nu discutăm de sistemul de asigurări de sănătate.

Realizator: Am înţeles. Existând această variantă.

Adrian Pană: Orice serviciu la cerere în care pacientul plăteşte din buzunarul propriu nu e un serviciu interzis, e un serviciu permis în sistem.

Realizator: Şi de care poate beneficia. O ultimă întrebare, dle Irimia. Ştiu că este un subiect sensibil. Totuşi, s-a definit, din punctul dumneavoastră de vedere, mai clar, sau se defineşte, din punctul dumneavoastră de vedere, mai clar problema malpraxisului? Una dintre, să zicem, ariile sensibile ale discuţiei noastre.

Cezar Irimia: Da, aici am avut dezbateri prelungite, am ajuns la un consens, în care pacientul urmează să fie despăgubit atunci când se înţeleg pe cale amiabilă, iar dacă nu, urmează calea justiţiei. Într-adevăr, până acum era ambiguă această lege a malpraxisului. Sperăm că am făcut ordine şi amendamentele noastre vor fi luate în seamă şi în serios şi ne vom trezi cu o lege a malpraxisului aşa cum ne-am dorit-o.

Realizator: Înţeleg. Mulţumesc foarte mult invitaţilor noştri de astăzi: dl Adrian Pană, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, dl doctor Cosmin Alexandrescu, preşedintele Asociaţiei Medicilor Specialişti din Ambulatoriu şi dl Cezar Irimia, preşedintele Alianţei Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice.