Viitorul bucătăriei românești
Însemnări gastronomice
Articol de Florin Ionescu, 30 August 2011, 17:50
La noi, domnule dragă, la Bucureşti, pe vremea când trăiam omeneşte, mâncam în trei feluri - povestea Irina Nicolau - etnolog şi scriitor, co-organizator, alături de Horia Bernea, al Muzeului Ţăranului Român.
Acasă în primul rând. În jurul mesei familia se reunea şi mânca respectând un întreg ritual. Aceasta era bucătăria noastra feminină, "ca la mama acasa". Deşi mâncam bine la mama, mâncatul în oraş era frecvent. Bucătăria din birturi, restaurante şi grădini de vara era de semn bărbătesc. Nu stau să-ţi explic de ce, crede-mă pe cuvânt. Şi mai era o "bucătărie", când de mama, când de tata. Alimentul consumat pe stradă, bucuria hoinarilor şi a copiilor. Ce s-a ales de bucătăriile noastre n-o să-ţi spun. Să vorbim mai bine de ce o să se întâmple de acum înainte. Hai, sa-ti ghicesc viitorul bucătăriei românesti într-un hamburger şi într-o ciorbă de burtă. De ce să limităm ghicitul la cafea? Văd o chiftea bleagă şi o pâiniţă bolnăvicioasă. Întrezăresc pentru bucătăria românilor un viitor la fel de nesănătos. Drumul de ketchup care se prelinge din chiflă nu duce nicăieri. Speranţa pe care o flutură o bucăţică de salată clorotică nu mă convinge. În galbenul maionezei văd noroc la hepatite. Gras peste gras este o regulă bună în pictură, gras pe prăjeală ar trebui să însemne șah la ficat. Cartofii sunt tăiaţi şi rumeniţi în mod egal. Toti au avut aceleaşi şanse şi îi mănânci la rând, fără să alegi. Strategia de a lăsa la sfârşit pe cei crocanţi nu mai ţine, bucătăria viitorului va fi fără "bonne bouche".
Mulţimea de şerveţele albe mă face să cred că vom mânca puţin, prost, dar ne vom şterge la gură îndelung. Îmi pare rău, nu pot să ghicesc mai mult într-un aliment fără sex. Văd gospodine încăpăţânate care, de Crăciun, coc cozonacii noaptea. Miroase a oţet. Asta înseamnă acreală în suflet şi sfadă. Din culoarea ardeiului iute rezultă limpede că nişte inşi fură ceva altor inşi. Nu se vede nici ce, nici cât.
Am glumit... Nu pot să ghicesc viitorul bucătăriei româneşti. Ea n-are nici un viitor. Intrăm în bucătăria Europei, a Americii, a lumii întregi. Este stupid să trăieşti cu gâtul întors.