Plachia de şalău

”Orice mâncare bună e precedată de un mic infern”, crede personajul recent şi dilematic, devenit celebru odată cu rubrica „Craii de burtă verde”. El invocă zilnicele „asasinate bucolice”, „crimele din bucătărie” şi, mai ales, propagă eroarea judiciară din care se nasc cele mai speciale bucate de dulce şi acuză în contumacie toate gospodinele capabile să asezoneze un biftec şi să pătrundă până la măduvă impersonala pulpă la tavă. E drept că, în cazul peştelui, civilizaţia impune câte o pace temporară, după cum ne sfătuieşte calendarul speciilor şi încrengăturilor mai gustoase şi mai vulnarabile din ape dulci şi sărate.

Şalăul este fusiform, dinţos, ţepos şi a păcălit în mici turniruri de week-end mulţi bărbaţi curajoşi. A hrănit civilizaţia occidentală şi a fost preţuit cum se cuvine şi de părintele ecologiei moderne, Carl Linné, de la 1758, până la cina de ieri. Şalăul va fi acum mai sigur capturat din gheaţa market-ului decât dintr-o baltă sau de pe Elba, Oder, Rin, Dunăre.

„Plachia de şalău” de la „reteteculinare.ro” este o răzbunare firească a firului întins în verdeaţa de pe fundul bălţii. Peştele spălat şi porţionat, sărat, se tăvăleşte pe ambele părţi prin făină şi se prăjeşte bine în ulei încins, apoi se scoate şi se aşează într-un vas de jena. În uleiul în care s-a prăjit peştele, căliţi puţin ceapa tăiată solzi (până devine sticloasă) apoi adăugaţi usturoiul zdrobit şi sucul de roşii, amestecaţi bine şi condimentaţi după gust cu sare, piper şi amestecul de condimente (cimbrişor, dafin, busuioc, coriandru, măghiran, oregano). Lăsaţi să scadă puţin, apoi stingeţi-l cu un pahar de vin alb sec. Mai lăsaţi 2-3 clocote, apoi turnaţi sosul peste peşte şi puneţi şi foi de dafin. Puneţi totul la cuptor cca 10 minute, după ce a început sa clocotească. Plachia trebuie servită fierbinte cu mămăligă caldă.

Patrunjelul aduce aromă şi policromia finală, iar Sir John Mortimer, dramaturg britanic şi gurmand, acest spirit : „Refuz să-mi irosesc viaţa făcându-mi griji în legătură cu ce mănânc. Nici o plăcere nu merită să fie ocolită doar pentru 3 ani într-un salon de geriatrie”.