"Drob american de legume"

În cartierul Queens din New York sunt cel puţin patru băcănii româneşti care-ţi vînd de la leuştean la borş şi de la slănină afumată la şorici proaspăt. Prima inscripţie românească pe care am văzut-o în acest cartier, povesteşte scriitorul Ioan T. Morar, a fost cu specific alimentar. Am stat peste o lună acolo şi, trecând pe stradă, am văzut, în oceanul de semne newyorkez, incredibila inscripţie: "Oferim untură gratis!". Era vorba de băcănia lui Cornel Picioane care avea, de altfel, şi o deviză drăguţă prin publicaţiile româneşti de acolo: "Să mergem cu mic cu mare / la băcănia lui Picioane!". Nu rima, dar dădea untură gratis.

Românii care locuiesc în alte părţi se duc ba la polonezi, ba la ruşi sau la greci, la magazine, pentru a rămâne pe poziţiile gastronomice naţionale. A mânca prost, a mânca bine, e o problemă, desigur, de gust. Şi, măcar în acest caz, gusturile se discută. Iar prin discuţii chiar putem ajunge la o înţelegere: americanii nu mănâncă prost!

O ţară ce a atras emigranţi timp de secole, se bucură de o diversitate extraordinară de reţete culinare. Mâncarea americană este o sinteză a aproape tuturor bucătăriilor din lume şi nici pe departe sinonimă cu fast-food-ul. Pieselor lor de rezistenţă culinară sunt:

Crab cake – ajunsă în prezent o delicatesă mondială şi întâlnită în consecinţă în multe ţări. Este o chiftea din carne de crab amestecată cu pâine, ouă, lapte şi ceapă; statul Maryland este leaganul crab cake;

Fried Chicken (Chicken Fried) – este o specialitate a sudului, din pui prăjit în coajă de ou (există și o melodie intitulată Chicken Fried interpretată de grupul american de country music Zac Brown Band)

Buffalo wings – sunt aripioarele de pui prăjite şi apoi stropite cu sosul buffalo, pe baza de oţet amestecat cu sos de piper iute şi unt sau margarină.

Este greu să spunem dacă bucătăria americană este una prietenoasă cu alimentaţia sănătoasă sau cu regimurile dietetice, având în vedere diversitatea. A explodat dupa colonizare şi poate fi caracterizată succint, poate doar prin regionalism şi diversitate. Pentru cei care duc mai departe necesara povară în Postul Paştelui facem o adaptare de circumstanţă: drob american de legume.

Se curăţă 1 kg de vinete, se taie cubulețe şi se opăresc în apă cu sare. Se lasă la scurs. Se toacă 4 cepe mari şi se călesc uşor, după care se amestecă împreună cu vinetele, 5 linguri de griș, 3 legături de pătrunjel tocat mărunt, sare, piper și 2-3 roşii tăiate cubuleţe. Se pune toată compoziţia într-un vas neuns şi se dă la cuptor pentru 30 de minute. Se poate servi şi cald şi rece. Dincolo de Post, se adaugă 5 ouă şi 100 de g de caşcaval, pentru a se lega mai ferm. În felul acesta spiritul american se păstrează neînfrânt:

„McDonald’s-ul din Tokio este o răzbunare cumplită pentru Pearl Harbor” – Samuel Hayakawa, senator republican de California.