Revista presei locale 22 noiembrie

Lipsa resurselor financiare necesare asigurării medicaţiei prescrise de specialişti determină creşterea de la o zi la alta a numărului internărilor în spitalele ieşene. Bătrânii şi bolnavii cronici ajung din ce în ce mai des la unităţile medicale după ce şi-au întrerupt tratamentele. Numai la Spitalul de Urgenţe opt astfel de pacienţi au fost internaţi în doar trei ore în urma decompensării afecţiunilor cardiace şi pulmonare, precizează Evenimentul.

40 de bătrâni care primesc îngrijire în cadrul Serviciului Public de Asistenţă Socio-Medicală (SPASM) Craiova, cunoscut sub denumirea generică de azilul de bătrâni, vor fi alungaţi din instituţie. La „recomandarea“ Inspecţiei Sociale (IS) Dolj, aflată în subordinea MMFPS, cei care nu au domiciliul în Craiova vor fi externaţi şi trimişi în localităţile care figurează în actele lor de identitate. În situaţia în care planul de restructurare a Serviciului nu dă roade, se recomandă chiar închiderea lui, semnalezăGazeta de Sud.

Mai mult de 200 de instituţii de învăţământ din Prahova nu beneficiază de vreun sistem care să asigure paza elevilor în timpul orelor de curs. În Ploieşti, cinci unităţi şcolare sunt la fel de „bine” păzite. Conform Inspectoratului Şcolar Prahova situaţia nu se poate remedia din moment ce posturile în sistemul bugetar sunt blocate. Cele 300 de camere instalate de către municipalitate nu funcţionează la parametri optimi dar la dispeceratul de supraveghere instalat la sediul Poliţiei Comunitare Ploieşti există în permanenţă două persoane care supervizează ceea ce se întâmplă în unităţile de învăţământ. Telegraful de Prahova a prezentat în trecut „eficienţa” dispozitivelor cumpărate pe mai bine de 4 miliarde de lei vechi, din bani publici, şi care ar trebui să capteze tot ceea ce mişcă în preajma şcolilor. Fie că funcţionau la jumătate din potenţial fie că se mai stricau din când în când, camerele video au ajuns subiect de scandal între Primăria Ploieşti şi firma care a instalat aparatele. Până la finalizarea conflictului însă elevii din Ploieşti nu vor fi păziţi aşa cum trebuie.

Ieri, la Biserica Adormirea Maicii Domnului din Suceava, a fost prăznuit “hramul cizmarilor”. Biserica are trei hramuri, de 15 august, de 8 august şi de 21 noiembrie când este sărbătorita breasla cizmarilor. Biserica a împlinit în acest an 663 de ani de la prima atestare documentară, iar breasla cizmarilor a avut de-a lungul timpului obligaţia de a realiza cele necesare desfăşurării rînduielilor bisericeşti în acest sfânt locaş, aflăm din Obiectiv Suceava.

Înainte de Revoluţie vocea Adrianei Melnic era recunoscută de mii de români care ascultau în clandestinitate ştirile Radioului Vocea Americii. ZIUA de CLUJ vă prezintă povestea femeii-reporter din spatele unui pseudonim celebru, singurul corespondent al Americii în România Revoluţiei din 1989. “Primul material difuzat, surprinzător, la 10 minute după ce am ajuns, au fost mini-interviurile pe care le-am luat vameşilor şi conducătorului de tren. După-aceea am făcut interviuri şi reportaje. Au fost momente grele prin care se trecea, erau foarte multe demonstraţii şi pentru mine era prima şi ultima dată în care m-am aflat într-o astfel de situaţie, de tensiune”, rememorează jurnalista pe numele său adevarat Cristina Boga. Acum s-a reîntors la prima meserie, de dascăl. La ora actuală predă la doua universităţi, atât la clasă, cursuri tradiţionale, cât şi online.

Reporterii de la Tribuna Sibiu au fost acasă, în Satul Copiilor. Este vorba de Satul Copiilor din Cisnădie, un sat în care copii de doi ani, de zece sau de cincispreze ani sunt la ei acasă. Pe 30.000 de metri pătraţi, unul dintre cele mai importante ONG-uri care activează la nivel mondial, a construit în localitatea Cisnădie un cămin pentru copii români. Un cămin iubitor pentru fiecare copil este deviza sub care îşi desfăşoară activitatea SOS-Kinderdorf. În Satul din Cisnădie sunt 57 de copii care stau în regim de permanenţă, adică locuiesc aici în 12 case familiare. În fiecare casă o mamă socială se ocupă de 4-5 copii. Atunci când un copil împlineşte 18 ani, dacă se angajează, organizaţia îi plăteşte chiria în primii trei ani. Sau organizaţia acordă tinerilor un sprijin financiar nerambursabil în valoare 15.000 euro pentru a-şi cumpăra o locuinţă. Bineînţeles că există şi condiţii: tinerii trebuie să aibă un loc de muncă şi, odată ce s-au angajat, trebuie să economisească un procent din salariu.

Guma Turbo şi surprizele aferente au fost foarte populare la inceputul anilor 1990. Focşăneanul Florin Purluca şi-a redescoperit pasiunea pentru celebra gumă şi a strâns într-un an peste trei mii de surprize cu maşin. Colecţionarul a găsit parteneri la schimb în Rusia, Estonia, Turcia şi chiar români plecaţi peste hotare. Ziarul de Vrancea îl prezintă pe Florin Purluca, un tinar focsanean de 28 de ani care lucreaza ca asistent medical şi care, de un an de zile, şi-a redescoperit pasiunea pentru aceste surprize. Chiar dacă hobby-ul a început să se manifeste la mulţi ani distanţă de copilărie, asta nu l-a împiedicat să ajungă la un record: peste 1.200 de surprize şi alte 2.000 de dubluri.

A ajuns la o vârstă la care alţii nici nu visează, dar nu se dă bătut. Grigore Horhoianu, zis Moş Goriţă este cel mai bătrân fiul al satului Bălăneşti, atingând vârsta de 103 ani, scrie cotidianul gorjeanPandurul. Moş Goriţă, fost bibliotecar, angajat la Camera Agricolă sau muncitor la fostul IAS Târgu Jiu îşi petrece majoritatea timpului pe prispa casei din Bălăneşti, citind câte o carte. Mai vede doar cu un ochi, dar vrea să descifreze „Viaţa de după moarte”, carte luată de la biserică. Cu o luciditate demnă de invidiat, Moş Gorriţă îşi aduce aminte toate întâmplările din trecut, şi cu bune, şi cu rele. Însă nu poartă pică nimănui. Toată viaţa sa a fost cumpătat, nu a avut vicii şi a crezut în rolul său de pe pământ.