Revista presei locale 21 aprilie

Reporterii de la cotidianul bihorean Crişana au constatat că după o săptămână de la startul tăierii mieilor cu prilejul Sărbătorilor de Paşti, preţul în viu al acestora a rămas neschimbat: 15 lei/kg. În piaţă au intrat 400 de miei, însă abia puţin peste 300 au şi fost sacrificaţi, în vederea comercializării. Cumpărătorul trebuie să ştie că după sacrificarea mielului, va rămâne cu o cantitate de carne de cel mult 60% din greutatea sa în viu.

Primăria Dubova, judeţul Mehedinţi, trebuie să plătească o amendă usturătoare de 130.000 de lei, dată în urma unor controale ale comisarilor de la Garda de Mediu Mehedinţi. Şeful Gărzii de Mediu Me­­hedinţi, citata de Informaţia de Severin, a declarat că primăria Dubova a eliberat autorizaţii de construc­ţii cu umpluturi de pământ pe Clisura Dunării, de-a valma, fără să aibă la bază certificate de urbanism şi avize de la Me­diu şi de la Ape, aşa cum pre­vede legislaţia.

Pădurile din Soveja, localitatea cu cel mai ozonat aer din România, sunt tăiate, transformate în butuci şi iau drumul Chinei sau al ţărilor arabe. Aproximativ 2.500 metri cubi de lemn sunt exploataţi de Direcţia Silvică în pădurile din zonă. Oamenii din Soveja acuză conducerea Ocolului Silvic şi implicit conducerea Direcţiei Silvice Vrancea că, sub pretextul unor distrugeri cauzate de fenomene naturale violente, transformă suprafeţe imense de pădure în teren viran, sau terenuri pe care mai rămân copacii de dimensiuni mici, nevaloroşi din punct de vedere comercial. Cele mai multe tăieri se fac pe Coaşa, în punctele Punga şi Chiua. Şeful Ocolului Silvic Soveja explică în Monitorul de Vrancea că se exploatează numai în zonele unde copacii au fost doborâţi de vânturile puternice din această iarnă.

Tăierea navelor şi valorificarea metalelor rezultate este o afacere de viitor, în România. Flota naţională fluvială oferă mult de lucru. Ea deţine un parc de circa 2.400 nave: împingătoare, remorchere, drăgi, barje, pontoane de acostare şi de reparaţii, docuri şi macarale plutitoare, barje, ferry-boat-uri, pasagere. Este o flotă îmbătrânită, cu multe dintre nave depăşite moral şi fizic. Cotidianul Cuget Liber scrie că o firmă din Năvodari a decis să învestească în această afacere şi să construiască primul terminal specializat din România, pentru ridicarea navelor, tăierea lor, depozitarea şi încărcarea materialelor rezultate. Acesta ar urma să fie amplasat în portul Midia şi să ocupe o arie de 15.000 metri pătraţi. Din această suprafaţă, 14.500 metri pătraţi vor fi câştigaţi din mare.

Numărul turiştilor care au ales să-şi petreacă sărbătorile pascale în judeţul Suceava este la fel de mare ca şi anul trecut. Potrivit unor date centralizate la începutul acestei săptămâni, gradul de ocupare în hoteluri şi pensiuni ajunge şi până la 95 de procente în unele staţiuni din judeţ. Dacă în cea mai mare parte dintre localităţi gradul de ocupare este la nivelul din 2010, Suceviţa şi Vama sunt locurile unde numărul turiştilor s-a dublat faţă de anul trecut. Evenimentul regional al Moldovei mai lansează o invitaţie pentru turişti: în prima zi de Paşti, la ora 13.00 în parcul din centrul Sucevei, la concertul de toacă.

Pandurul îl aduce astăzi în prim plan pe Ion Roşu din Polovragi care împleteşte lemnul de mic copil, fiind printre puţinii reprezentanţi a acestei îndeletniciri din judeţul Gorj. În această meserie cel mai greu e să găseşti lemnul potrivit. „Lemnul masiv se ţine în aer liber mai mult timp pentru a vedea care crapă şi care nu crapă. Aşa i se testează rezistenţa. Îl lăsăm la aer chiar şi şase luni de zile, timp în care îl bate vântul, ploaia. Pe cel rezistent îl lucrăm, iar pe cel care se fisurează din cauza ploilor şi a vântului îl aruncăm. Numai în acest fel ştiu că piesele pe care le realizez eu vor rezista zeci de ani”, spune meşterul. Din păcate, coşurile împletite, măsuţele, scaunele sau dulapurile confecţionate cu trudă şi cu pricepere de Ion Roşu nu mai sunt căutate de nimeni.

Din Transilvania Expres aflăm câte ceva despre ziua de astăzi: Joia din Săptămâna Patimilor are, în calendarul popular, diferite denumiri zonale: Joia Mare, Joimari, Joia Neagră. O avalanşă de practici tradiţionale se adresează, în primul rând, pomenirii morţilor care „vin în fiecare an, în această zi la vechile locuinţe, unde aşteaptă până la Sărbătoarea Moşilor, înainte de Rusalii”, menţionează Simeon Florea Marian. De aceea, morţii sunt aşteptaţi în curte, li se pun mese cu apă şi colaci pe ele, scaune pentru odihnă, se fac focuri (focurile de Joimari) pentru a se încălzi. Joimari era şi ziua până la care fetele şi femeile puteau să toarcă. Cele care nu şi-au cusut cămaşă nouă pentru Paşti până acum sunt pedepsite de Joimăriţă.