Revista presei locale, 10 februarie

20 de lole lovesc din bice şi alungă spiritele rele sâmbătă şi duminică în Sibiu, Marpod, Cincu şi, bineînţeles, Agnita, aflăm din Tribuna. Ca de obicei, arme ale lolelor vor fi miile de gogoşi pe care le vor împărţi trecătorilor. Fuga Lolelor din acest an va marca împlinirea a o sută de ani de la prima paradă comună a breslelor din Agnita. Fuga lolelor este un obicei păgân de alungare a iernii şi a spiritelor rele. Atestarea documentară datează de la 1689, când se menţiona că obiceiul este strâns legat de ritualul înmânării lăzii de breaslă noului staroste. Lolele, personaje mascate şi gălăgioase, aveau rolul de a proteja alaiul breslaşilor. Prima paradă comună a breslelor din Agnita a avut loc în anul 1911, până atunci existând obiceiul ca fiecare breaslă să aibă o zi a ei în care înmâna lada noului staroste.

Vânzătorii de mărţisoare se pregătesc să-şi instaleze tarabele –şi- în Ploieşti. Până în prezent, aproximativ 300 de persoane au solicitat municipalităţii avizul pentru a putea comercializa tradiţionalele simboluri pentru 1 şi 8 Martie. Cei care doresc îşi vor putea vinde marfa în Ploieşti, în perioada 22 februarie - 10 martie, citim în Ziarul Prahova.

Faleza de la Eforie Sud se prăbuşeşte sub ochii constructorilor- titrează Cuget Liber. Faleza din Eforie Sud se prăbuşeşte bucată cu bucată. În ciuda intervenţiilor demarate deja în zonă, malul continuă să o ia la vale. Lucrările de consolidare au început încă din data de 20 ianuarie, dar pământul, plin de umiditate, alunecă fără încetare. Proprietarii curţilor de la capătul străzii se tem că le vor fi afectate şi gospodăriile.

Proiectul prin care un consorţiu italian urma să construiască două microhidrocentrale pe râul Gilort a început să prindă contur, afirmă colegii de la cotidianul gorjean Pandurul. Firma româno-italiană a amenajat deja un şantier pentru construcţia primei microhidrocentrale şi a depus şi actele pentru cea de-a doua. Vestea este cu atât mai bună cu cât cele două microhidrocentrale înseamnă zeci de locuri de muncă pentru locuitorii din Novaci.

Controversatul Ordin nr. 343/2010 privind repartizarea consumului de energie termică între beneficiarii din imobilele de tip condominiu a creat multe nemulţumiri în rândul proprietarilor de apartamente din Craiova şi le-a dat multă bătaie de cap reprezentanţilor asociaţiilor. Gazeta de Sud scrie că doljenii au fost taxaţi pentru consumul de energie termică pe părţile comune după bunul plac al asociaţiilor de proprietari.
Cei mai defavorizaţi au fost craiovenii care au optat pentru sistemele de repartizare a costurilor. Aşa s-a ajuns în situaţia ca proprietarii unui apartament cu trei camere să plătească pentru căldura de pe casa scării, subsol şi conductele care-l tranzitează 56 de lei, un sfert din valoarea facturii individuale şi aceştia nici nu s-au bucurat de confort termic. În schimb, locuitorii unui apartament similar, dar cu centrală, au plătit pentru căldura pe părţile comune 18,90 lei.

Grupul şcolar „Nicolae Iorga” din Negreşti, în care învaţă aproximativ 2.000 de elevi, este somat de furnizorul de energie electrică să îşi achite facturile restante, în caz contrar rămânând fără lumină, au anunţat reprezentanţii Primăriei Negreşti citaţi de Evenimentul regional al Moldovei. Potrivit autorităţilor locale, unitatea de învăţământ are de plătit, în prezent, numai la energie electrică şi la furnizorii de combustibil peste 900.000 de lei, unele facturi fiind mai vechi de 5 ani de zile.

Reporterii de la Obiectiv Vocea Brăilei au văzut cum se cară rămăşiţele Combinatului cu tramvaiul. Cine circulă cu tramvaiul, pe ruta Combinat - Depou Radu Negru, trebuie să se strecoare printre sacii de rafie plini cu fier vechi, pe care diverşi locatari ai coloniei de la Km 10 îi duc către centrele de colectare din municipiu. Metalul provine, bineînţeles, de pe fosta Platformă Chimică de la Chiscani. După ce a primit mai multe reclamaţii pe această temă, Poliţia Locală Brăila a făcut câteva razii, identificând zece astfel de "întreprinzători", cu vârste cuprinse între 12 şi 64 de ani.

Ziua prezintă un olandez stabilit în Cluj care face muzică pentru a ajuta copiii. Dick Perdok, un fost comediant, vrea să adune fonduri pentru a-i ajuta pe copiii săraci care beneficiază de ajutorul fundaţiei Clujul are Suflet. Perdok a înregistrat două albume cu piese ale unora dintre cei mai cunoscuţi muzicieni, precum Elvis Presley, Frank Sinatra, Demis Roussos, Neil Diamond, Tom Jones, pe care intenţionează să le vândă, iar banii îi va dona fundaţiei Clujul are Suflet.