Revista presei centrale, 8 martie

"Viaţa s-a scumpit, iar salariile au stat pe loc în ultimul an" - titrează Evenimentul Zilei, care constată în acealşi timp că nivelul trai este erodat de inflaţie în România.

Potrivit datelor publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică, salariile au scăzut cu 0,1 % în ianuarie 2011 raportat la ianuarie 2010, în timp ce pentru aceeaşi perioadă s-a înregistrat o creştere a preţurilor de 7 %, ceea ce a sărăcit populaţia.

Acelaşi subiect este prezent şi în Adevărul, care titrează: "puterea de cumpărare a românilor a scăzut cu 8 %".

Revenim la Evenimentul Zilei care a identificat locul din România, unde sărăcia se învecinează cu bunăstarea.

Este vorba de judeţul Călăraşi, unde sunt cele mai reduse salarii, de două ori mai mici decât cele din Capitală şi Ilfov, vecinele sale. În Călăraşi nu au investit serios nici oamenii de afaceri români şi nici cei străini.

Cauza: acolo nu sunt căi bune de transport: nu există aeroport, iar între Călăraşi şi Bucureşti se poate merge doar cu trenul personal, şi nu există nici forţă de muncă bine calificată - spun potenţialii investitori.

"În România s-au greşit licitaţii de 9,5 miliarde de euro în 2010." - afirmă Gândul, care prezintă, în exclusivitate, topul celor care s-au bătut să anuleze licitaţii.

În 2010, au fost contestate peste două mii de licitaţii organizate de instituţiile statului, conform raportului anual al Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.

Dintre acestea, mai mult de 600 au fost anulate integral, ceea ce înseamnă că atât dosarul cât şi procedura de licitaţie s-au făcut cu încălcarea legii - remarcă ziarul. "Ţinta" preferată a contestatarilor a fost, în 2010, Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, care a făcut obiectul a 80 de contestaţii, 20 având câştig de cauză. Pe locul doi se află Apele Române, cu 73 de contestaţii, urmată de Romsilva, cu 71 şi de Primăria Sectorului 2 Bucureşti, la adresa căreia s-au depus 60 de contestaţii. Pe locul cinci se află Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, cu 54 de contestaţii, dintre care şase au fost soluţionate în defavoarea instituţiei. Contestarea licitaţiilor organizate de instituţiile statului înseamnă, pe de o parte, pierderi de bani de la buget, precum şi amânări ale unor investiţii şi întârzieri la realizarea lucrărilor.

"Codul Muncii, prins în războiul politic" - titrează Adevărul, care duce o campanie deschisă pentru susţinerea noilor prevederi care vor guverna piaţa muncii, pentru care guvernul îşi angajează astăzi răspunderea în faţa Parlamentului. PDL, prin vocea premierului Emil Boc, insistă pe faptul că noul act normativ va încuraja mediul de afaceri, iar salariaţii competenţi nu au de ce să se teamă. PSD şi PNL depun o moţiune de cenzură împotriva noului proiect. Liderul PSD, Victor Ponta, acuză faptul că noul Cod al Muncii va avea doar efecte negative: "salarii mai mici, şomaj mai mare, firme falimentare". Liderul PNL, Crin Antonescu, a caracterizat noua lege ca fiind "dezechilibrată" deoarece "nu e bună în primul rând pentru mediul de afaceri".

Tot în Adevărul, într-un interviu în exclusivitate, ministrul Muncii, Ioan Botiş, afirmă că noul Cod al Muncii va scoate din zona neagră cel puţin două sute de mii de locuri de muncă.

După toate disputele şi negocierile pe Codul Muncii, România Liberă încearcă să identifice cine sunt patronatele şi pe cine reprezintă.

Câteva zeci de federaţii patronale pretind că reprezintă companiile româneşti în relaţia cu sindicatele şi cu statul, însă cei mai mulţi patroni nu ştiu exact cine şi cum negociază în numele lor.

"În realitate, patronatele din România reprezintă o încrengătură la fel de pestriţă şi conflictuală ca sindicatele." - susţine ziarul. Două mari grupuri de interese îşi dispută tacit influenţa când este vorba de modificarea legislaţiei: pe de o parte, clasicele patronate, iar pe de altă parte, structurile de lobby ale investitorilor străini. Ziarul mai remarcă faptul că doar o parte din marile companii din România sunt reprezentate în cadrul confederaţiilor patronale care îşi dau avizul pentru proiecte legislative ale Guvernului şi cu atât mai puţine multinaţionale.

Jurnalul Naţional titrează pe prima pagină, citez: "Guvernul minte cu neruşinare Parlamentul European în legătură cu condiţiile asigurate persoanelor cu dizabilităţi". Într-un răspuns trimis la Bruxelles, Ministerul Muncii arată că autiştii au toate drepturile şi prezintză România ca pe un paradis al persoanelor care au astfel de probleme. Ziarul contrazice raportul trimis Europei cu câteva cazuri concrete, în care persoanelor cu handicap le-au fost reduse sau chiar anulate ajutoarele sau care n-au primit nici un fel de răspuns la petiţiile adresate autorităţilor.