Revista presei centrale, 28 iulie

"A început curăţenia de vară!" - anunţă Evenimentul Zilei, de unde aflăm cine şi când pleacă de la stat.

Disponibilizările anunţate ieri de Guvern la companiile energetice vor însoţi închideri de unităţi neperformante, potrivit informaţiilor obţinute de ziar.

Dacă economiile făcute la buget prin aceste concedieri sunt minime, pentru că statul va trebui să le plătească atât plăţi compensatorii, în unele cazuri, şi apoi şomaj un an a de zile, analiştii economici atrag atenţia asupra unui fapt mult mai grav:

"Vom avea de-a face cu un şomaj structural, pentru că pe concediaţi nu îi aşteaptă alte locuri de muncă, iar programe de reconversie nu există“ - atrage atenţia Răzvan Orăşanu, fost preşedinte AVAS.

"Termenele FMI aruncă în criză de timp Transporturile" - citim în Adevărul.

În perioada imediat următoare, companiile de stat din domeniile feroviar, rutier şi aerian trebuie să-şi plătească toate datoriile, să se pregătească de privatizare şi să dea afară câteva mii de angajaţi, potrivit înţelegerilor guvernului cu FMI.

Tot de concedieri se pregăteşte şi poliţia.

Jurnalul Naţional scrie că oamenii de la Interne se tem că disponibilizările se vor face pe criterii subiective.

Un simplu interviu cu şeful va decide soarta poliţiştilor şi jandarmilor.

În context, vă dăm o informaţie din Evenimentul Zilei, cei care doresc să muncească în pădurile din Danemarca au şansa să câştige cel puţin două mii de euro pe lună.

În ziar, mărturia unui român care se află deja acolo.

În toată presa de astăzi, o ştire tristă pentru bucureşteni: Consiliul general a aprobat, ieri, majorarea cu 36 la sută a preţului la călură şi apa caldă.

Tot de la începutul lui august, bucureştenii vor plăti lună de lună aceeaşi sumă pentru energie, iar la sfârşitul anului se va face regularizarea şi va fi achitată diferenţa.

"De ce nu-şi consolidează bucureştenii blocurile" - aflăm din România Liberă, care începe, astăzi, o anchetă privind starea Capitalei în caz de cutremur.

Pe lista primăriei sunt 371 de clădiri despre care ştim că au şanse mari să pice la cutremur.

Dintre ele, 113 sunt pericol public, adică au spaţii comerciale la parter sau se află în zone aglomerate.

Dacă pică la cutremur, o să omoare, pe lângă locatari, şi o mulţime de trecători.

Avem bani să consolidăm clădirile astea şi o lege darnică.

Dar soarta oamenilor se înfundă într-un birou al primăriei: în 20 de ani, au terminat doar 13 clădiri.

În primul episod aflăm ce e în capul locatarilor care pun beţe-n roate consolidării.

În majoritatea cazurilor, locatarii nu reuşesc să se înţeleagă.

Administratorul unui bloc de la Universitate declară deznădăjduit:

"Eu vreau să fac consolidarea, dar sunt şapte ani şi tot nu se întâmplă nimic. E dosarul depus, dar sunt oameni care nu semnează. Cum faci tu 70 de oameni să vibreze la unison?" Grea întrebare şi n-are răspuns!

În alte locuri, oamenii par convinşi că blocurile lor sunt invulnerabile. "Pilonii sunt pe grinzi de cale ferată. E o conjunctură foarte solidă", îmi spune mândră o bătrână de pe Hristo Botev, deşi blocul e construit în 1923, când nu se ştia mai nimic despre norme antiseismice.

Vechea poveste: românul la toate-i priceput!

Şi în final, un pic de politică, pentru că a cam început să bată vânt electoral.

De unde şi România Liberă constată că, citez: "Găselniţa propagandei pesediste a devenit program al PDL, iar Boc se pregăteşte pentru 2012 ca Năstase pentru 2004".

Dovada - tocmai a adoptat legea prin care, de la toamnă, pensionarii vor putea cumpăra alimente mai ieftine cu 30 la sută.

Apropierea alegerilor înmoaie austeritatea - constată şi Adevăru.

Premierul Boc a vorbit ieri că există şanse de a reveni cu salariile la ce am avut în 2010, adică înaintea tăierii cu 25%, şi de a creşte şi pensiile.

Jurnalul Naţional anunţă, îm exclusivitate că, citez "PDL se pregăteşte să importe un milion de voturi.Ambasadele – agenţii publicitare pentru votul prin poştă" - am încheiat citatul.

Ziarul a intrat în posesia unei circulare, pe care Ministerul de Externe le-a trimis-o ambasadorilor şi consulilor României în străinătate, în care le cere şi le dă indicaţii despre cum să popularizeze votul prin corespondenţă, în condiţiile în care o astfel de lege nu există, ci este doar un proiect, care nici măcar nu a intrat în dezbaterea Parlamentului.