Referendumul din Siria, marcat de înteţirea protestelor

Tesiunile din lumea arabă, Rusia în preajma alegerilor prezindenţiale şi reuniunea G20 din Mexic sunt subiecte la ordinea zilei în presa internaţională.

În Siria, referendumul pentru o nouă constituţie menită să instaureze, teoretic, pluralismul politic a fost marcat de o nouă înteţire a represaliilor împotriva protestatarilor, observă cotidianul francez "Liberation".

La rândul său, ziarul britanic "The Guardian" comentează că deşi aduc schimbări care erau de neconceput în urmă cu un an, când au început protestele, intenţiile regimului Assad de a reforma sistemul politic sunt puse la îndoială de realitatea din multe locuri din ţară, unde forţele de securitate au continuat să semene moarte în rândul protestatarilor.

Cum regimul Assad îşi însoţeşte fiecare reformă anunţată cu un nou val de represalii împotriva oponenţilor, după cum remarcă şi "Le Figaro", întrebarea, formulată deschis de "The Telegraph", este "Dacă va îndrăzni cineva să oprească masacrul din Siria?".

Deocamdată, o intervenţie militară internaţională este improbabilă, vine răspunsul din "New York Times", explicând că, spre deosebire de Libia, Siria este centrul unor rivalităţi etnice, religioase şi regionale ce ar putea atrage în conflict puterile din regiune, dar şi din lumea întreagă.

Pe de altă parte, relaţiile dintre Occident şi lumea arabă sunt puse din nou la încercare de tensiunile izbucnite, săptămâna trecută, în Afganistan, după arderea unor exemplare din Coran şi uciderea drept răzbunare a doi ofiţeri americani, constată Washington Post.

Cotidianul american comentează că, în condiţiile în care afganii îşi pierd răbdarea în faţa insensibilităţii culturale manifestate de trupele străine, iar americanii şi europenii sunt tot mai nemulţumiţi de atacurile perfide puse la cale de forţele afgane pe care încearcă să le instruiască, inflamarea de ambele părţi va face tot mai dificilă retragerea trupelor NATO din Afganistan şi predarea către forţele locale a problemelor securităţii în zonă.

Protestele se înteţesc şi la Moscova, unde, cu o săptămână înainte de alegerile prezidenţiale, manifestanţii au format un lanţ uman pentru a nu-i permite lui Putin să intre în Kremlin, scrie "Le Monde".

"The New York Times" observă că marile demonstraţii împotriva regimului lui Putin au dus la o serie de schimbări importante în viaţa civilă şi politică din Rusia, dar avertizează că starea de spirit va deveni în curând mai sumbră pentru că mulţi se tem că, după alegeri, Putin nu va mai tolera niciun fel de proteste.

În sfârşit, Grupul celor mai puternice economii ale lumii, G20, reunit în Mexic, cere mai multă fermitate Europei în rezolvarea crizei datoriilor, notează cotidianul economic francez "Les Echos", avertizând că ţările emergente din grupul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud), "nu vor ajuta" Europa, dacă aceasta nu-şi va întări mecanismul de protecţie şi nu va face mai mult decât face în prezent".

Însă, criza datoriilor din zona euro, ce are în epicentru drama greacă, ar putea deveni o nimica toată în faţa unei alte crize care se prefigurează prin creşterea preţului la petrol, pe fondul temerilor unui conflict major în Golful Persic, avertizează cotidianul britanc "The Telegraph".