Pericolul divizării Europei, în atenţia liderilor europeni
Criza datoriilor şi salvarea monedei unice, dar şi situaţia din Iran, ca şi problemele nucleare generate de Teheran sunt teme de primă pagină în presa internaţională.
Articol de RADOR, 11 Noiembrie 2011, 11:08
Preşedintele francez Nicolas Sarkozy pledează pentru o Europă cu două viteze, în scopul accelerării integrării ţărilor care formează "nucleul" UE, scrie EUObserver.
O Europă cu două viteze sau două Europe? se întreabă The Economist.
Crearea unei UE mai flexibile, cu o geometrie variabilă, ar putea reduce tensiunile.
Dar aplicată prost, va fi o reţetă nu pentru o Europă cu două viteze, ci pentru două Europe separate.
În actualul context, Marea Britanie este pregătită pentru orice eventualitate, chiar şi pentru dispariţia monedei unice.
Dacă liderii zonei euro doresc să salveze moneda unică, trebuie să acţioneze acum, a afirmat premierul britanic David Cameron, citat de The Guardian.
"Nu credem în pericolul divizării Europei", a spus preşedintele român la Berlin, notează the Globe and Mail.
"România sprijină procesul de integrare a continentului", a asigurat şeful statului român, adaugă Gazeta Wyborcza.
Frankfurter Allgemeine Zeitung publică un interviu cu Traian Băsescu, în care se subliniază menţinerea obiectivului de aderare a ţării noastre la euro în 2015, explicând că acest lucru constituie pentru toţi un stimulent.
Acelaşi ziar german face o analiză legată de plecarea companiei Nokia din România şi subliniază că liderii români critică birocraţia "scăpată de sub control care pune pe fugă investitorii".
Se poate contracara acest lucru numai prin crearea celor mai favorabile condiţii pentru investiţii, conchide ziarul german.
Despre pericolul iranian scrie Diario de Noticias.
Raportul Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică (AIEA) cu privire la dosarul iranian nu numai că a relansat dezbaterea asupra atitudinii ce urmează să fie adoptate faţă de regimul de la Teheran, ci provoacă o intensificare a tensiunilor mondiale.
Le Monde precizează că au fost constatate cercetări desfăşurate de Iran pentru obţinerea tehnologiei şi cunoştinţelor necesare producerii bombei nucleare, dar nu s-a putut demonstra existenţa unei decizii politice iraniene de a se merge până la capătul procesului.
Ce va însemna Iranul pentru harta lumii? se întreabă Kommersant.
Turbulenţele din zilele acestea încă nu reprezintă un ajun de război.
Este posibil ca Barack Obama să reuşească să evite o greşeală care ar fi chiar mai gravă decât invadarea Irakului de către Bush.
Este timpul să fie calculate temeinic consecinţele celor două variante: războiul Statelor Unite cu Iranul sau transformarea Iranului într-o "mică" putere nucleară.
Varianta potrivit căreia Teheranul se va opri la o jumătate de pas de bombă, în schimbul garanţiilor de securitate şi a normalizalizării relaţiilor cu Occidentul, se prezintă acum mai puţin realistă, crede ziarul rus.
În actulul context, scutul american antirachetă de la Deveselu este în atenţia comentatorilor britanici.
The Economist crede că, dacă SUA vor să intercepteze rachetele din Orientul Mijlociu, sudul României şi Turcia au mai multă însemnătate geografică decât aveau planurile lui George W. Bush.
