Simion Mehedinţi - savantul geograf şi pedagogul creştin

Simion Mehedinți (n. 19 octombrie 1868, Soveja - d. 14 decembrie 1962, București) a fost un academician, geograf și geopolitician român. Spirit filozofic, format la școala lui Titu Maiorescu, a desfășurat o vastă activitate culturală ca educator al maselor și cu deosebire al tineretului, prin scrierile și numeroasele sale conferințe ținute în fața studențimii române din centrele universitare ale țării.

Și-a făcut studiile la București, apoi în Franța și Germania. A fost profesor la Universitatea din București, la prima catedră de geografie din România. Academician - a fost membru titular al Academiei Române din anul 1915. A fost director al revistei Convorbiri literare.

A avut un rol important în dezvoltarea gândirii geografice și geopolitice în România. S-a preocupat de stabilirea obiectului și conținutului geografiei, de precizarea locului ei în sistemul științelor, de determinarea legilor și categoriilor geografice și a metodelor de cercetare în geografie și geopolitică.

A elaborat un sistem propriu de gândire geografică, concretizat în lucrarea sa fundamentală Terra - introducere în geografia ca știință (2 vol., 1931). Între 1940 și 1944 a colaborat cu revista Geopolitică și geoistorie.

Numit la 17 mai 1900 profesor la Facultatea de Litere din București, la prima catedră de geografie înființată în România, Simion Mehedinți a format în această calitate generațiile de mari geografi ai țării în frunte cu George Vâlsan, Constantin Brătescu, Vintilă Mihăilescu, Mihail D. David și alții.

AUDIO Nume mari, ediţia din 16 octombrie 2014

A colaborat la numeroase ziare și reviste (mai ales Convorbiri literare pe care a condus-o mulți ani): "Cuvântul Studențesc", "Duminica poporului", "Lamura", precum și la cele de specialitate, cu multe studii de geografie, metodologie geografică și mai ales antropogeografie: "Analele Academiei Române", "Buletinul Societății Române de Geografie", "Analele Dobrogei", "Natura", "Anuarul de Geografie și Antropogeografie", "Volkermagasin" (Germania) și multe altele.

Marginalizat după instaurarea comunismului (cea mai mare parte a studiilor sale fiind interzise de noua orânduire politică), s-a stins din viață în anul 1962.

Operă (selecţie) :

Die Kartographische Induktion (teza). Leipzig, 1900

Etrogeneitatea celor patru sfere. București, 1900

Problemele geografiei contemporane ca știință despre Cosmos. București, 1900

Introducere în studiul geografiei. București, 1904

Die rumänische Steppe. Leipzig, 1904

Către noua generație. București, 1912

Poporul. București, 1913

Primăvara literară, București, 1914

Omul politic. București, 1915

Școala poporului, București, 1918

Legea Eforiilor, București, 1918

Însușirile omului de Stat, București, 1919

Altă creștere: Școala muncii, București, 1919

Caracterizarea etnografică a unui popor prin munca și uneltele sale (Discurs de recepție la Academia Română), București, 1920

Vechimea poporului româan și legătura cu elementele alogene, București, 1924

Titu Maiorescu, București, 1925

Școala română și capitalul biologic al poporului român, Biblioteca eugenică și biopolitică a ASTREI, Cluj, 1927

Cadrul antropogeografic. Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul. Vol. I, 1918-1928, București

Terra (metodologie geografică). Operă de importanță științifică mondială, aclamată de specialiștii mondiali în domeniu. Bucuresti, 1930

Opere complete. „Fundația pentru Literatură și Artă”, București

Geografia României, București

Geografia României pentru clasa a III-a, București

Aproprie-te de Isus prin biserica noastră și prin alegerea educatorilor, București

Quelque observations sur l'evolution de la geographie en Roumanie. În "La vie scientifique en Roumanie", Academia Română, tomul IV: "Sciences pures" I, pag. 329-371. București, 1937

Geografie și geografi la începutul sec. XIX-lea, Editura "SOCEC", București, 144 pag.

Geografie și geografi la începutul sec. XX - Însemnări cu privire la desvoltarea științelor și a învățământului în România, Editura "SOCEC", București, 1938

Trilogia științei. Cercetător - erudit - savant. În "Memoriul Secției Istorice a Academiei". Tip. Monitorul Oficial, București, 1939, 110 pagini

Învățătorul și straja țării, Editura "CUGETAREA", București, 276 pagini

Ce este Transilvania? Biblioteca "Revistei Istorice Române", București, 1940

Sursa : ro.wikipedia.com