Gala Premiilor Romanian Building Awards 2016

Două proiecte, unul de locuințe din București și celălalt al unui centru social și educațional din Prahova au fost declarate câștigătoare ale primei ediții ale Premiilor Naționale pentru Spațiul Construit - Romanian Building Awards .

Proiectul arhitectului Adrian Pop, denumit Designing with nature, pentru Centrul de resurse al Comunității Boldești-Scăieni este prima clădire publică ridicată din baloți de paie, a cărei fundație a fost înălțată pe un sistem de șuruburi metalice iar ansamblul de locuințe din București, denumit Urban Spaces / Dogarilor Apartment Building , este o abordare foarte modernă și neconvențională realizată de ADN birou de arhitectură.

(Foto CERC/Designing with nature/ Arh. Adrian Pop)

A fost apreciat în mod deosebit procesul prin care proiectul centrului de educație a comunității rome CERC Boldești-Scăieni și amenajarea peisageră conexă au dezvoltat contextul, angajarea și spiritul comunitar contând mai mult decât obiectul final de arhitectură.

"Tipul acesta de proiecte sunt un exemplu excelent pentru tendințele arhitecturii participative și includerea aspectelor sociale în proiectul de arhitectură. Înțelegem că implicarea comunității, mai ales a copiilor, conduce la un sentiment de apartenență și implicit la aproprierea spațiului de către această comunitate.

Este important să subliniem rolul pe care arhitectul îl are în proiect în cadrul unui colectiv alcătuit de multiple ONG-uri și entități comerciale sau parteneri instituționali. Contribuția arhitectului la viața publică reprezintă aici elementul definitoriu care trebuie remarcat și onorat. ", a argumentat juriul.

(Foto URBAN SPACES/ Dogarilor Apartment Building)

Juriul a apreciat proiectul Urban Spaces Dogarilor ca fiind excepțional pentru modul în care arhitecții au creat o nouă formă de viață urbană.

Iată argumentația juriului:

"La scară urbană, inserția în sit menține în mod înțelept caracterul morfologiei urbane din București. Proiectul este un răspuns înțelept la problema densității și furnizează un număr incredibil de diverse tipuri de apartamente. Acest lucru este foarte rar într-un proiect de locuințe. Importanța proiectului pentru spațiul public se bazează pe faptul că există o conexiune între stradă și fațade, spațiile deschise, spre curtea interioară ca și cele interstițiare. Rezultatul este o serie de spații care sunt adaptabile pentru diferite utilizări. Am rămas cu impresia unei vieți urbane bogate create de această clădire, stabilită de dinamismul și ludicul puse în valoare prin calitățile formale."

Au mai fost acordate patru mențiuni pentru proiectele intrate în selecția finală din cele 25 nominalizate pentru această primă ediție, jurizate de experți independenți din cinci țări.

Câștigătorii au fost anunțați luni seară (31 octombrie) în cadrul unei gale organizate de Asociația culturală Proevent, Ordinul Arhitecților din România, Federația Patronatelor Societăților de Construcții și Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu București.

La sfârșitul Galei Premiilor RBA, președintele Ordinului Arhitecților din România, Șerban Țigănaș, a făcut următoarea declarație pentru Radio România Actualități:

Arhitecții din România, cei care construiesc, cei care au nevoie de munca lor încă nu știu să se bucure suficient de momentele în care reușesc. De fapt toată această cumulare de eforturi , de forțe, a fost menită să contribuie la cultura bucuriei, cultura aprecierii, cultura premierii, reușitelor din domeniul construirii în România.

Ca primă contribuție, lucrurile erau de așteptat. Oamenii încă au nevoie să-și câștige încrederea în astfel de momente și să participe pentru că nimeni nu îi recrutează sau îi cheamă și nu le pune în brațe câte un premiu, chiar dacă poate mulți îl merită, ci îi invită să creadă în lucrările lor și să se expună publicului, juriului, aprecierilor și lucrul acesta a fost înțeles și făcut, după părerea mea, de un număr mic de „bucuroși” în ale arhitecturii. Proiectele au fost relativ puține . Cu toate acestea , între aceste proiecte se află unele dintre cele mai importante și remarcate lucrări din România care, fără îndoială, au intrat în conștiința publică și premiile pe care le-au primit n-au făcut altceva decât să confirme niște lucruri cunoscute. Arhitectura românească nu este una foarte bogată dar valorile există și lucrul acesta trebuie scos în evidență.

Personal, ați avut anumite așteptări la această primă ediție?

Am avut o curiozitate mai mult decât o așteptare, anume aceea că despre arhitectură nu trebuie să vorbească numai arhitecții și am vrut să văd cum se întâmplă lucrurile atunci când apelăm la parteneri diverși. Am făcut-o cu acești oameni care se ocupă de a aduce evenimente în fața publicului, și mă refer aici la principalul inițiator și organizator – Fundația Proevents, cu care colaborăm de mulți ani de zile, și cred că au făcut-o bine. Am mai avut o curiozitate, și anume cine îndrăznește să expună, să se expună, să riște, să participe și am constatat că sunt mai multe categorii de oameni. Am constatat că sunt cei care cred în ei înșiși, asta i-a adus de fapt acolo, zona valorii adăugate, faptul că au crezut în ei înșiși și au încercat și oameni care au sperat. Amândouă categoriile au fost aici. Juriul a fost extraordinar. De ce? Pentru că de fapt mi-a răspuns așteptărilor. Mi se pare că a fost un juriu matur, inteligent și care a reușit să găsească și maturitatea și tinerețea și inovația și, hai să spunem, răspunsul profesionist la teme veșnice de când lumea.

AUDIO (reportaj difuzat în cadul emisiunii Deschis în week-end, 2.11.2016)

Galerie foto