Povestea unui mic oraş-Avrig

La 25 de kilometri de Sibiu, dacă o iei pe DN1, în direcţia Braşov, ajungi la Avrig- un orăşel întins la poalele Munţilor Făgăraş.

De altfel, de-aici pleacă mai multe trasee turistice montane: spre Vârful Negoiu, Suru, Lacul Avrig sau spre Bâlea Lac.

Puţini ştiu că această mică aşezare a dat culturii noastre o mare personalitate: Gheorghe Lazăr, fondatorul învăţământului în limba română.

Tot de Avrig se leagă şi numele baronului Samuel von Brukenthal, guvernator al Transilvaniei, care la sfârşitul secolului al XVIII-lea, şi-a construit aici reşedinţa sa de vară: un palat în stil baroc şi un imens parc întins pe 15 hectare , după modelul celui de la castelul Schonbrunn, cu grădini terasate, scări şi fântâni arteziene.

În Orangeria parcului, baronul cultiva tot felul de plante exotice: arbori de cafea, smochini, lămâi, portocali, ananas şi o mare varietate de condimente.

Acum, dupa 200 de ani de la moartea sa, în parcul Palatului Brukenthal încă mai există un copac deosebit, plantat în timpul vieţii baronului: se numeşte copacul de lalea, este originar din America, şi înfloreşte la sfârşitul lunii mai.

Timp de mai bine de o jumatate de secol, în Palatul de vară de la Avrig a funcţionat un sanatoriu pentru boli pulmonare, dar de peste 10 ani domeniul a fost retrocedat Fundaţiei Samuel von Brukenthal, care aparţine Bisericii Evanghelice din România.

Până acum, proprietarii au reuşit să renoveze doar Orangeria şi un pic din parc, singurul parc baroc care există la noi în ţară. In schimb, clădirea Palatului este în paragină şi e nevoie de foarte mulţi bani pentru a fi restaurată şi transformată într-un centru cultural şi de conferinţe, cum intenţionează fundaţia.

Astăzi , Avrigul nu are mai mult de 15.000 de locuitori, care trăiesc în oraş dar şi în localităţile aparţinătoare: Bradu, Săcădate, Glâmboaca şi Colonia Mârşa-cândva o puternica zonă industrială, renumită pentru uzina de armament, astăzi o platformă aproape părăsită.

Dar pe cât e de tristă realitatea economică a Avrigului de astăzi, pe atât de „măreţe” sunt planurile pentru oraş ale tânărului primar sas, Arnold Klingeis, nimeni altul decât cel care a avut ideea construirii, într-o afacere de familie, a Hotelului si Bisericii de Gheaţă de la Bâlea Lac.

Ales între timp primar, el a început un mega-proiect pentru realizarea unui parc industrial ecologic şi transformarea Avrigului, pana in anul 2030, într-un oraş „verde”, independent energetic.