Nucet
La umbra nucilor bătrâni, o poveste de oraş mic.
Articol de Stelian Radu-Cacuci, Oradea, 24 Iunie 2010, 11:40
În urmă cu 54 de ani, la poalele Munţilor Bihor, pe Valea Băiţei, lua fiinţă oraşul Nucet.
Numele său provine de la plantaţia de nuci care îl mărgineşte la nord–est.
Nucetul are o istorie relativ scurtă, iar apariţia pe harta ţării se datorează existenţei bogăţiilor mineraliere din zona localităţii Băiţa, acum componentă a Nucetului.
Zăcămintele de minereuri rare, precum uraniul, şi a celor neferoase au atras atenţia, prin anii '50 din secolul trecut, specialiştilor fostei Uniuni Sovietice, care au pregătit o exploatare masivă şi intensă a bogăţiilor subterane.
Lucrau atunci, 24 de ore din 24, peste 50.000 de salariaţi, oameni veniţi din toată ţara, dar mai ales din fosta URSS.
Pentru rezolvarea cazării, puţinul teren agricol al localnicilor a fost expropriat, ridicându-se mii de barăci.
Nucetul avea, în momentul înfiinţării, peste 10.000 de locuitori, însă restrângerea activităţii de exploatare cât şi plecarea cetăţenilor sovietici repatriaţi a dus la depopularea oraşului.
Revenind în prezent, potenţialul turistic al Nucetului este dat de satul de vacanţă Vârtop, lângă care se află Groapa Ruginoasă, o eroziune naturală a solului, declarată monument al naturii.
Alte obiective sunt Piatra Grăitoare, vârful Măgura Băiţei, vârful Căsoaia şi vârful Tarniţa, Prislopul, Pietrele Negre şi Piatra Muncelului – binecunoscute amatorilor de drumeţii.
Tot aici se află pârtia de schi de la Arieşeni – disputată de administraţiile judeţelor Bihor şi Alba.
Pentru cei sosiţi la Nucet sunt organizate circuite turistice la Băile Felix, la băile cu apă termală din municipiul Beiuş, la Peştera Urşilor de la Chişcău, la Padiş, Stâna de Vale, peşterile Sighiştel şi Fânaţe, sau, trecând în judeţul Alba, la Gheţarul Scărişoara.
Verdele pădurilor din zona oraşului Nucet, apele Crişului Negru care îl străbate, înălţimile munţilor, frumuseţile naturii sălbatice sunt dăruite, în această parte a Apusenilor, cu o generozitate uluitoare.