Sarmizegetusa, pericol de moarte

În septembrie 2009, raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Patrimoniu atrăgea atenţia asupra situaţiei Cetăţii Sarmizegetusa Regia.

O stare care trenează de mai bine de 10 ani este caracterizată de specialişti în termeni duri, ignoranţa autorităţilor, absenţa interesului, devastare.

Din păcate cuvintele nu pot spune totul despre trista realitate. Situată în Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina, capitala Daciei se deteriorează pe zi ce trece.

Turiştii invocă zeităţi şi spaţii energetice în care aprind lumânări, scrijelesc nume pentru posteritate şi lasă ca urmă a trecerii mormane de gunoaie.

Natura îşi pune la rândul ei amprenta, vânturile şi ploile sapă în pietrele scoase la lumină de arheologi, iar fagii seculari care se prăbuşesc peste ruinele istoriei noastre nu pot fi îndepărtaţi decât după reguli stricte ale administraţiei unui parc natural.

Ministere, autorităţi locale, administraţii, regii, direcţii, cu toţii spun că sunt neputincioşi - cetăţile dacice nu le aparţin.

În 1999, Sarmizegetusa Regia era înscrisă pe lista monumentelor UNESCO. Alături de alte patru cetăţi dacice din Hunedoara, printr-un dosar de clasare sub numele "Complexul Cetăţilor Dacice din Munţii Orăştiei".

Dosarul se află la Institutul Naţional al Patrimoniului şi conţine date şi imagini despre Cetatea Baniţa, Cetatea Piatra Roşie, Cetăţuia, Blidaru şi Sarmizegetusa.

De nouă ani, informaţiile strânse de specialişti de-a lungul anilor, au rămas închise între coperţi.

Un singur angajat al Ministerului Culturii a avut curiozitatea să citească dosarele. Un amănunt care poate spune multe despre suportul promisiunilor pe care le ascultăm în fiecare an.

Va invităm să cunoaşteţi cetăţile dacice din Munţii Orăştiei într-un nou documentar Radio România, realizat în cadrul campaniei lansate de postul public pentru salvarea Sarmizegetusei Regia.