Ministrul cercetării, Sebastian Burduja: Program de burse pentru olimpici

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (5 septembrie, ora 19:14) - Emisiunea "SMART BOX" - Realizator, Daniela Morari: Istoria României, în ceea ce priveşte procesul de digitalizare, nu este una lungă, a apărut recent, în ultimul deceniu. Conceptul digitalizării a venit ca o evoluţie normală, pe măsura ce tehnologia a avansat. Din păcate, în 2022, România a rămas pe ultimul loc în clasamentul DESI, care monitorizează progresele înregistrate de statele membre ale Uniunii Europene, în domeniul digital. Ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, Sebastian Burduja, invitat la Radio România Actualităţi, în această primă ediţie "Smart Box", ne spune unde se împiedică România în procesul de transformare digitală. Bine aţi venit la "Smart Box", domnule ministru!

Sebastian Burduja: Bine v-am găsit! Mulţumesc pentru onoranta invitaţie şi vă doresc mult succes! Şi vă feliciti pentru demersul acestei importante emisiuni, "Smart box"!

Realizator: Vă mulţumim pentru cuvintele frumoase! Ce înseamnă pentru România locul 27 în raportul DESI?

Sebastian Burduja: Înseamnă ultimul loc şi înseamnă că mai jos de atât nu putem merge. Deci, de aici înseamnă că vom face progrese şi asumarea noastră la cel mai înalt nivel este de a transforma digital România. Ce măsoară acest indice? Măsoară nivelul de digitalizare al serviciilor publice, pe de-o parte, măsoară competenţele digitale pe care le au românii şi măsoară, de asemenea, viteza de conectivitate disponibilă în ţara noastră, nu în ultimul rând, măsoară şi gradul de digitalizare în economie, în sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii. Suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană, locul 27, nu doar la digitalizare, din păcate şi la inovare, din păcate şi la banii alocaţi cercetării. Deci, când mi-am început mandatul de ministru am prezentat acest număr 27 şi am spus că este cea mai bună motivaţie de a investi resurse, muncă, profesionalism, în îmbunătăţirea acestor performanţe. Bineînţeles că avem un plan complex şi sunt mai mult decât bucuros să vă furnizez detalii în plus despre ce urmează.

Realizator: Cum stimulaţi interesul tinerilor pentru cercetare ştiinţifică şi cum formaţi o generaţie care să îşi dorească să rămână să lucreze în România sau să revină în ţară după absolvirea şcolilor, în condiţiile în care, după cum aţi spus, bani alocaţi sunt puţini.

Sebastian Burduja: Sunt puţini, 0,7% din PIB este suma alocată cercetării. Eu nu spun cheltuită cu cercetarea, pentru că este o investiţie în viitor. România are, pe de-o parte, performanţe excepţionale, vorbim de podiumuri, vorbim de medalii de aur la foarte multe discipline, olimpiade şi ne mândrim cu olimpicii noştri. Vorbim de locul doi de exemplu la olimpiada de informatică în clasamentul din toate timpurile, o ştire recentă. Pentru o ţară de 20 de milioane de suflete, performanţele acestea sunt realmente excepţionale; asta înseamnă că avem o resursă umană pe care orice ţară şi-ar dori-o. Cum facem să îi păstrăm în țară pe acești tineri sau să-i ajutăm, poate, să învețe la cel mai înalt nivel mondial, după care să-i atragem acasă? Noi am pornit de la o nevoie simplă de a le recunoaște în primul și în primul rând aceste performanțe. În România nu exista cadrul prin care cei care au rezultate de top la nivel mondial să poată fi premiați. Am gândit un program de burse, bursele "Henri Coandă" și urmează să venim în Guvern cu acest program în următoarele săptămâni și vom putea, pentru prima dată, să-i recunoaștem pe acești tineri cu sume de până la 15.000 de lei pentru locul întâi la nivel mondial. O altă problemă pe care o aveau acești tineri, și prin programul "Henri Coandă" ne dorim s-o rezolvăm, este că nu aveau cum să participe la competiții internaționale, unde primiseră dreptul să reprezinte România. Și aici avem o bursă per echipă de până la 100.000 de lei, care va facilita participarea acestor tineri de excepție la competiții internaționale, unde să poată să fie din nou pe primele locuri. Deci, primul lucru este să le recunoaștem performanța. Al doilea lucru și foarte important este să avem meritocrație în sistemul românesc de cercetare. Principiul pe care s-a mers în 32 de ani de la căderea comunismului este practic tot un principiu comunist, și anume să dăm câte puțin la toată lumea, să nu se supere nimeni. Asta a fost situația din sistemul românesc de cercetare. Comisia Europeană a venit și ne-a spus, prioritizați performanța, premiaţi meritocrația, și asta vom face, asigurând resurse mai mari pentru institutele de cercetare care performează. Și partea bună cu cercetare este că este relativ ușor de măsurat într-un mod obiectiv performanța - număr de articole, număr de brevete, proiecte în consorții cu mediul privat, deci succesul transferului tehnologic în economie.

Realizator: Ministerul Cercetării a trecut prin multe transformări și ar trebui să fie primul digitalizat. Cât de dificil a fost să transformaţi digital ministerul și cât sunteți de mulțumit de nivelul la care ați ajuns în prezent?

Sebastian Burduja: Este o luptă din fiecare zi. Îmi respect foarte mult colegii și este cumva nedrept să îi scot la tablă, mai ales că mulți dintre ei chiar înțeleg nevoia de digitalizare. Sigur, suntem ministerul digitalizării. Eu din prima zi am transmis următorul mesaj: "Stimați colegi, trebuie să fim în exemplu pentru toată administrația publică românească, și centrală și locală". Trebuie să ajungem în acest minister să nu mai plimbăm hârtii, să ne respectăm unii pe alții și să folosim cartelele de acces astfel încât să avem o condică electronică și o evidență a timpului pe care îl petrecem la locul de muncă". Deci lucruri care țin de normalitate, trebuie să ajungem în acest minister să nu mai avem registratură clasică, haideți să adoptăm soluții electronice. După trei luni de mandat, am început implementarea acestor sisteme. Avem un sistem de acces bazat strict pe cartele, îl folosim, lucrăm la o soluție de document management, asta înseamnă că nu vom mai semna pe hârtie. Eu cred că până la finalul acestui an vom reuși să scoatem hârtiile din minister, ceea ce nu este puțin lucru. Asta înseamnă și economisirea banilor românilor pentru că orice hârtie tipărită înseamnă un cost, dar înseamnă și o responsabilizare a funcționarului public, pentru că în momentul în care există un flux electronic al hârtiilor, nu mai există fraza "S-a pierdut pe circuit, nu știm unde este cutare hârtie", pentru că asta înseamnă, de fapt, să nu răspundă nimeni, în fond, cine își face treaba și cine nu își face treaba.

Realizator: Ce înseamnă autentificarea fiecărui cetățean român în raport cu statul?

Sebastian Burduja: Atunci când solicităm un serviciu public, ne-am obișnuit să mergem la un ghișeu și să prezentăm un act de identitate, în general buletinul, cartea de identitate. Ne-am obișnuit, totodată, să trebuiască să aducem o copie după acest act de identitate, copie care rămâne la dosar. Logica este de a avea o evidență că eu sunt cel care solicită un anumit serviciu public. Asta înseamnă că trebuie să aibă o modalitate simplă, corectă și legală de a verifica identitatea noastră. Va fi un modul prin care, cu ajutorul recunoașterii faciale și comparația dintre înfățișarea nostră și poza din cartea de identitate, practic, statul va ști că noi suntem cei care solicităm un anumit serviciu.

Realizator: Informația este putere și trebuie să avem grijă la cei care accesează datele cetățenilor de pe platformele digitale. Cum se realizează protecția datelor cetățenilor români și de ce să aibă încredere în aceste siteme?

Sebastian Burduja: Există tot felul de teorii conspiraționiste care vorbesc despre controlul datelor românilor. Prin tehnologie, noi ne asigurăm că, atunci când statul accesează datele unui cetățean român, acest cetățean va fi notificat, va primi o alertă că i s-au accesat datele, în ce temei legal și când și de către cine. Acest lucru l-am prevăzut în ordonanța de urgență care reglementează acest cloud guvernamental. Practic, e un loc unde toate datele noastre în raport cu instituțiile centrale ale statului vor sta, într-un loc sigur, într-un loc protejat, fără a avea riscul unor atacuri din exteriorul României sau unor altfel de vulnerabilități și, încă o dată, în raport cu actualele sisteme fragmentate de la fiecare instituție în parte în care datele românilor sigur că există, dar noi nu știm când statul ni le accesează. Ei bine, în acest sitem centralizat de tip cloud vom știi și vom fi notificați, așa prevede legea, când statul ne accesează datele.

Realizator: Ce titlu sperați să dați unei viitoare cărți, eventual, pe care o veți scrie după ce veți încheia mandatul dumneavoastră la Minister?

Sebastian Burduja: România viitorului - un pas către un vis împlinit. Vedeți, cineva a spus cândva - dacă nu vom inova, dacă nu ne vom gândi la viitor suntem condamnați să alergăm tot timpul după alții să-i prindem din urmă. România asta a făcut după integrarea în Uniunea Europeană. A încercat tot timpul să prindă occidentul. Este bine, doar că pentru a fi cu adevărat în avangarda lumii, pentru a ocupa la nivelul de dezvoltare economică și condiții de viață, locul pe care îl ocupăm la olimpiade, deci locul care reflectă inteligența, capacitatea românilor - atunci noi trebuie să gândim pasul următor, nu doar pentru noi, ci pentru Europa și pentru întreaga omenire. A fost un timp când români au creat aici și au schimbat viitorul României prin mintea lor și, de fapt, au dat ora exactă pentru întreaga lume. Și nu doar în istorie, ci și în timpurile recente. E o companie românească de tipul unicorn care valorează zeci de miliarde de dolari, este listată la bursa din New York, și care a rezolvat una dintre marile probleme ale omenirii. Sarcinile repetitive care, iată, pot fi făcute de programe software, de roboți și e o firmă românească exemplu pentru întreaga lume. Trebuie să multiplicăm acest exemplu și avem toate ingredientele să putem face lucrul acesta în următorii ani.

Realizator: Suntem conștienți că drumul către România viitorului nu e ușor și necesită timp și, totuși, de undeva trebuie să începem. Vă mulțumesc, domnule ministru pentru discuția pe care am avut-o!