Vancouver, capitala sportivă a lumii pentru două săptămâni

Din această noapte, oraşul canadian Vancouver este gazda Jocurilor Olimpice de iarnă. Timp de două saptămâni, sportivi din 82 de ţări se vor întrece la probele sportive ale competiţiei. În paralel cu Olimpiada albă se desfăşoară Jocurile Paralimpice.

Canada găzduieşte pentru a treia oară o competiţie olimpică, după Jocurile Olimpice de Vară din 1976, de la Montreal, şi Olimpiada de Iarnă, din 1988, din Calgary. Până în prezent, Jocurile Olimpice au fost găzduite de 41 de oraşe, din 22 de ţări. Vancouver a primit dreptul de a organiza Jocurile Olimpice de iarnă pe 2 iulie 2003, la cea de-a 115-a sesiune a CIO de la Praga.

După un periplu de 45.000 km, parcurşi în 106 zile, flacăra Olimpică va ajunge pe stadionul BC Place Center. Cu o capacitate de 55.000 de locuri, acesta ar putea adăposti cu uşurinţă întreaga populaţie a unor oraşe româneşti, precum Lugojul sau Sighetu Marmaţiei. Este pentru prima dată în istoria Olimpiadei Albe când ceremoniile oficiale de deschidere şi de închidere ale Jocurilor Olimpice - de vară sau de iarnă - se vor desfăşura în sală.

Ediţia cu numărul 21 se aşteaptă a fi una spectaculoasă, susţin organizatorii, care speră ca numai la ceremonia de deschidere să aibă o audienţă televizată estimată la 3 miliarde de spectatori. La ceremonia de deschidere şi-au adus contribuţia şi doi programatori români din Sfântu Gheorghe, Rakosfalvy Zsolt şi Nagy Ştefan, care au realizat programul de calculator folosit pentru spectacolul cu lasere ce va fi prezentat peste câteva ore.

Pe durata Jocurilor de iarnă, Vancouver va beneficia de o vreme calduroasă: în februarie, temperatura medie este de 4,8 °C. Iar dacă pe continentul european şi în Statele Unite a nins abundent, în Columbia Britanică zăpada este insuficientă.

Competiţiile au loc în două sate olimpice: la Vancouver şi într-una din cele mai cunoscute staţiuni de schi din Canada - Whistler. Preşedintele Comitetului Internaţional Olimpic, Jacques Rogge, a anunţat că va locui şi el, o perioadă, alături de sportivi.

El a adus un veritabil elogiu organizatorilor Vancouver 2010 (VANOC) pentru politica sa în ce priveşte mediul ambiant şi folosirea bazelor sportive de către comunitatea locală, una dintre metodele de a combate criza economică mondială, prin construcţii de larg interes, şi nu doar pentru desfăşurarea Jocurilor.

Securitate

Deşi ameninţarea teroristă este la un nivel scăzut, autorităţile canadiene au elaborat cel mai amplu program de securitate din istoria ţării, cheltuind aproape un miliard de dolari. 15.000 de poliţişti, soldaţi şi agenţi de securitate privată vor garanta securitatea sportivilor şi a spectatorilor. Satul olimpic este supravegheat cu un sistem antiterorist care poate detecta bombele artizanale de la o distanţă de 20 de kilometri de jur împrejur.

Mai multe străzi au fost închise în jurul satului olimpic din capitala Columbiei Britanice şi au fost instalate aproape o mie camere de supraveghere. Dintr-un balon cu heliu, care pluteşte deasupra staţiunii de schi Whistler, o cameră militară este capabilă să depisteze orice obiect suspect de la 32 de km, conform unei surse militare, care a adăugat că armata canadiană foloseşte acest gen de dispozitiv în Afganistan. Autorităţile i-au rugat pe spectatori să se prezinte la arene chiar şi cu trei ore înainte de începerea competiţiilor.

Şi asta nu e tot. Măsuri de securitate speciale au fost luate şi în port, unde mai multe nave şi bărci cu motor stau ancorate, iar scafandrii inspectează metru cu metru zona. Securitate şi în aer: un culoar aerian va fi supravegheat în permanenţă. Avioane de luptă F-18 şi elicoptere ale armatei sunt gata să intervină. Dincolo de frontieră, americanii au pregătit şi ei echipamente pe aeroportul Bellingham, în caz de urgenţă.

Jocuri verzi

O altă provocare a acestei Olimpiade o constituie lupta împotriva încălzirii globale, care ar putea ameninţa, în viitor, defăşurarea competiţiilor de iarnă. Comitetul organizator al JO de la Vancouver, oraş-mamă al Greenpeace, doreşte să ofere un model pentru viitoarele oraşe-gazdă, cu Jocuri verzi şi fără efect de seră. Astfel, infrastructura construită pentru desfăşurarea probelor respectă normele de mediu.

Căldura reziduală rezultată de la fabricarea gheţii permite încălzirea clădirilor. Apa de ploaie de pe acoperişuri alimentează toaletele. Pentru prima oară în istoria olimpică, organizatorii doresc să compenseze în întregime emisiile de gaz cu efect de seră. Cumpărând credite de bioxid de carbon, Comitetul organizator al JO finanţează proiecte de luptă împotriva efectului de seră.

În acelaşi timp, baza materială a fost gândită pentru a fi folosită de comunitate, după terminarea competiţiei. Anumite întreceri se vor derula pe bazele existente, renovate, iar ceremoniile de deschidere şi închidere se vor ţine pe stadionul acoperit din centrul oraşului. Spectatorii vor fi sfătuiţi să folosească transportul în comun, în special autobuze cu hidrogen.

Chiar şi aşa militanţii ecologişti au anunţat proteste înaintea ceremoniei de deschidere. Acestora li se vor alătura militanţi împotriva sărăciei, amerindieni şi persoane fără adăpost. Organizatorii protestelor denunţă "presiunile în materie de securitate" adoptate cu ocazia Jocurilor Olimpice, costurile estimate la şase miliarde de dolari, precum şi caracterul "colonial" al evenimentului, organizat pe teritorii "furate de la indieni".

Competiţii

Dar, dincolo de aceste premiere, ceea ce va atrage atenţia iubitorilor sportului, şi nu numai, vor fi cele peste 86 de probe sportive, la care se vor întrece sportivi din peste 80 de ţări. Programul olimpic cuprinde 15 discipline sportive: 8 pe gheaţă (hochei, patinaj viteză, patinaj artistic, curling, shorth track, sanie, skeleton, bob); 3 alpine (schi, schi acrobatic, snowboard) şi 4 nordice (biatlon, schi fond, sărituri şi combinată nordică).

Pentru prima dată la o Olimpiadă este inclusă în programul oficial proba de skicross. Spectaculoasă şi imprevizibilă, proba de ski-cross este o cursă cot la cot între patru schiori pe o coborâre sinuoasă şi cu obstacole. Începând din optimi, primii doi care trec linia sunt calificaţi în turul următor, până la finală. Este o probă în care forţa fizică joacă un rol important şi unde are şi România un reprezentant : pe Andra Nedelcu.

În clasamentul pe medalii conduce Norvegia, cu 280 de medalii, dintre care 98 de aur, urmată de SUA - 216 (78 de aur). La Torino, pe primul loc în clasamentul pe medalii s-a situat Germania, cu 29 de medalii (11 de aur), care a devansat SUA (25 de medalii, 11 de aur) şi Austria (23 de medalii, 11 de aur).

România

Sub culorile României vor concura 29 de sportivi. Din echipa olimpică mai fac parte 15 antrenori şi 5 oficialităţi, cu 3 sportivi în plus faţă de ediţia precedentă de la Torino, din 2006. Ţara noastră participă la 9 discipline, bob, biatlon, sanie, skeleton, schi alpin, schi fond, short track, patinaj artistic şi skicross, iar şeful de misiune este Alexandru Epuran.

La ediţia din 2006 de la Torino, unde am fost reprezentaţi de 25 sportivi, cele mai bune performanţe au fost obţinute de Gheorghe Chiper (patinaj artistic) - locul 14; ştafeta feminină de 4x6 km biatlon (Dana Plotogea, Eva Tofalvi, Mihaela Purdea, Alexandra Rusu) - locul 14 şi de sanie dublu masculin (Radu Teodoru, Marian Lăzărescu) - locul 15.

Cea mai bună comportare a sportivilor români la JO de iarnă s-a consemnat în 1968, la Grenoble, când echipajul de bob dublu a cucerit bronzul, singura medalie din palmaresul României la olimpiadele albe.

Cu 7 puncte şi medalia de bronz, cucerită de Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe, România se clasa pe locul 15 în clasamentul pe medalii şi pe locul 16 în clasamentul pe puncte. Biatlonista Eva Tofalvi va purta drapelul ţării noastre la ceremonia de deschidere.

Timp de două săptămâni Olimpiada Albă va atrage atenţia întregii lumi. Se aşteaptă performanţe, doborârea unor recorduri, iar sportivii ar trebui să se ghideze după cunoscutul crez olimpic: Important este să participi, nu neapărat să câştigi.

Urmăriţi aici un documentar despre istoria Jocurilor Olimpice de iarnă, realizat de Constanţa Comănici.