Viitorul în domeniul mass-media dezbătut la Universitatea Bucureşti

Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii Bucureşti a organizat un workshop internaţional despre oferta educaţională a şcolilor de jurnalism, în contextul evoluţiilor actuale din domeniul mass-media, marţi, 25 septembrie. Profesionişti din mediul academic şi din domeniul mass-media au participat la lucrări alături de echipele de cercetare din România, Portugalia, Ungaria şi Germania, reprezentanţi ai proiectelor NewsReel şi CODES, din cadrul ERASMUS+.

Aceştia şi-au prezentat eforturile de cercetare şi de elaborare de programe academice destinate aspiranţilor la o carieră în jurnalism. NewsReel elaborează cursuri pentru jurnalismul de date şi vizualizare a datelor, deontologie în medii digitale, jurnalism colaborativ şi modele de afaceri, în timp ce CODES este axat pe diversitate şi coeziune.

La dezbateril au fost invitaţi coordonatorii celor două proiecte, prof. Gabor Polyak, de la Universitatea din Pecs, şi prof. Dana Popescu Jourdy, de la Universitatea Lumière 2, din Lyon. Aceştia au prezentat viziunea cercetătorilor de la NewsReel şi CODES asupra viitorului jurnalismului şi a noilor competenţe necesare următoarei generaţii de profesionişti din domeniul mass-media.

Proiectul NewsReel a abordat subiecte actuale din domeniu, precum schimbările etice din sfera publicului online, noi strategii de afaceri în contextul actual şi modele de jurnalism, jurnalismul colaborativ, jurnalismul de date şi vizualizarea datelor. CODES propune cursuri de management al diversităţii culturale, tot mai pregnantă în societatea actuală. "Oricine poate fi jurnalist în această perioadă 'romantică', indiferent că are sau nu studii în domeniu", a spus decanul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, prof. univ. Mihai Coman, prezent la dezbateri.

Acesta a adăugat că "societatea este o piaţă" pe care în ziua de astăzi primează cantitatea, nu calitatea şi unde s-a dezvoltat foarte mult informarea în mediul online, în detrimentul publicaţiilor tipărite. Aşa s-a dezvoltat jurnalismul de date, o modalitate de a scrie adaptată la viitor, când jurnalismul tradiţional nu mai este suficient şi când este nevoie de noi competenţe de documentare, analiză şi prezentare vizuală a informaţiilor.

Comportamentul consumatorului reflectă faptul că articolele şi postările distribuite pe reţele sociale au mult mai multe vizualizări dacă includ imagini, grafice sau videoclipuri, iar un bun jurnalist trebuie să ştie cum să prezinte o ştire în această manieră, pentru a atrage cât mai mulţi cititori.

În a doua parte a atelierului, Manuela Preoteasa şi Antonia Matei au moderat discuţiile despre provocările şi oportunităţile educaţiei în domeniul mass-media, văzute din perspectiva cerinţelor redacţiilor de ştiri şi a programelor oferite de şcolile de jurnalism.

Profesioniştii din domeniu prezenţi la discuţii au concluzionat că se caută jurnalişti care să fie "one man show", să fie capabili să facă toate lucrurile de care este nevoie într-o redacţie, iar politica editorială a majorităţii publicaţiilor online vizează livrarea de conţinut, şi nu de ştiri în adevăratul sens al cuvântului. Principalele canale de comunicare au devenit reţelele sociale, folosite pentru promovarea materialele - Facebook, Instagram, Twitter.

De asemenea, vorbim tot mai des de fake news, aşa-zisele ştiri false, care sunt create doar pentru a livra conţinut cu orice preţ. Acestea au succes într-o societate în care tinerii nu mai pun accent pe informare şi pe ştiri şi nu se mai documentează suficient.
Provocările şcolilor de jurnalism care elaborează cursuri pentru noua generaţie de profesionişti în domeniul mass-media sunt legate de educarea de la vârste cât mai fragede, cum au exemplificat reprezentanţii din Portugalia, care au precizat că în ţara lor există programe în acest sens încă de la grădiniţă, iar acest lucru este benefic pentru că în acest fel devin conştienţi de adevăratele valori.

Totodată, o provocare reprezintă şi ca oamenii să fie motivaţi să plătească pentru livrare de conţinut, pentru că totul se poate obţine gratis în mediul online şi foarte puţini sunt dispuşi să ofere o sumă de bani pentru a citi un articol sau pentru a viziona un film. Publicul trebuie educat să valorizeze informaţia, pentru ca şi profesia de jurnalist să îşi păstreze valoarea în contextul societăţii actuale.