VIDEO: Premierul Ludovic Orban, declarații de presă #Covid-19

UPDATE: Ludovic Orban - "va exista un interval orar în care persoanele în vârstă de peste 65 de ani vor putea ieşi din casă pentru a se putea aproviziona cu produsele necesare".

Radio România Actualități transmite în direct declarația de presă susținută de premierul Ludovic Orban.

VIDEO: Premierul Ludovic Orban, declarații de presă.

TEXT - (transcriere RADOR)

Ludovic Orban: După cum bine ştiţi, am finalizat perioada de izolare. La finalul perioadei de izolare am fost testat, diagnosticul a fost negativ. În toate cele 14 zile, cât am stat în izolare, mi-am exercitat atribuțiile de prim-ministru și am condus, practic, activitatea Guvernului şi am intervenit pentru luarea tuturor măsuile necesare pentru atingerea obiectivelor pe care ni le-am stabilit în această perioadă. Daţi-mi voie să vă spun că acţionăm în continuare pe câteva linii foarte precise care urmăresc câteva obiective esenţiale. Primul şi cel mai important obiectiv pe care îl avem este să avem grijă de sănătatea, de viața semenilor noștri, să reducem cât de mult este posibil riscul de contaminare a cetățenilor români.

După cum bine știți, astăzi am participat, la iniţiativa preşedintelui României, la o întâlnire de lucru în care am făcut o evaluare aprofundată a situației în care ne găsim și, de asemenea, am convenit asupra câtorva măsuri care urmează să fie adoptate prin ordonanță militară de către Ministerul Afacerilor Interne, cu aprobarea mea ca și prim-ministru. Toate măsurile pe care le luăm, repet, au ca obiectiv reducerea la maxim a riscului de contaminare a cetăţenilor români cu acest virus.

După cum bine ştiţi, măsurile de restrângere a circulației, a deplasării cetățenilor români...

Dacă până la emiterea Ordonanței care repet, va fi prezentată în cursul serii de ministrul de interne și de echipa de la Ministerul Afacerilor Interne, interdicția de a ieși din casă a fost valabilă între orele 22.00 și 6.00 dimineață, după emiterea Ordonanței militare 3, vom impune această restricție între orele 6.00-22.00.

Practic, cetățenii vor avea posibilitatea să iasă din locuință, din domiciliu pentru a se duce la muncă, pentru a-şi achiziționa bunurile necesare pentru viața de zi cu zi, mâncare, medicamente și alte produse, vor avea posibilitatea de a ieși la domiciliu pentru a se duce la analize medicale urgente, care nu pot fi soluționate prin telemedicină și necesită deplasarea cetățeanului până la medicul de familie, sau până la un spital, în cazul în care sunt chestiune de sănătate mai grave.

De asemenea se va permite deplasarea în jurul locuinței pentru mișcare, pentru plimbarea animalelor de companie care sunt, deci practic, vor exista limitări ale deplasării cetățenilor pe parcursul zilei.

De asemenea am văzut că s-a rostogolit o informație care nu este adevărată și care veți vedea că nu este adevărată, privitoare la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani.

Se știe foarte clar că cei mai expuși îmbolnăvirii, care prezintă cel mai mare risc sunt persoanele în vârstă, pensionarii, bunicii părinții noștri, cei cu vârsta de peste 65 de ani.

Pentru a-i proteja, doar pentru a-i proteja se va institui, practic, această interdicție de a ieși de la domiciliu, dar nu pe toată perioada zilei.

Va exista un interval orar în care pensionarii, cei cu vârsta de peste 65 de ani, se vor putea deplasa și chiar ne impunem ca obiective să le asigurăm servirea aproape exclusiv în magazinele alimentare, în farmacii, pentru persoanele de peste 65 de ani, astfel încât să nu interacționeze cu alți cetățeni, pentru a-şi cumpăra ceea ce au nevoie pentru traiul zilnic.

De asemenea se pot deplasa ca să facă o plimbare. Deci modul în care a fost prezentată ideea de măsură nu este corect, și ministrul afacerilor interne va prezenta conținutul ordonanței care va clarifica această situație.

Ludovic Orban: Continui să apelez la români să fie responsabili, să respecte întrutotul recomandările medicilor, recomandările prin care se pot feri de a fi infectaţi cu virus sau pot să îi ferească pe cei din jur să fie contaminaţi cu virus. Toate recomandările, toate măsurile trebuie respectate, pentru că este mult mai uşor şi mult mai bine dacă se reuşeşte limitarea răspândirii, reducerea, atât de mult cât este posibil, reducerea numărului de persoane care să se contamineze cu acest virus. Un alt obiectiv important pe care îl avem este achiziţia de echipamente de protecţie, de măşti, de combinezoane, de viziere, de ochelari, de mănuşi - toate echipamentele de protecţie. Repet, ca să fie toată lumea corect informată. În mod normal, conform legii, ar fi trebuit să existe stocuri strategice care să fie achiziţionate din timp pentru a putea face faţă unei epidemii şi unei creşteri a consumului de astfel de materiale necesare pentru a combate epidemia. La momentul la care am preluat guvernarea stocurile erau zero. Pe 4 februarie am emis Ordonanţa de Urgenţă care a permis Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate să demareze procedurile pentru a achiziţiona aceste produse care sunt fundamentale pentru protejarea cadrelor medicale, pentru protejarea tuturor celor care sunt în instituţii publice şi au interacţiune cu cetăţenii, de la Poliţie, Jandarmerie, Poliţie de Frontieră şi toate celelalte categorii de personal, de asemenea, pentru a putea eventual să punem la dispoziţie şi companiilor, pentru a-i putea ajuta să protejeze angajaţii la locurile de muncă. La ora actuală, cererea pe piaţa internaţională a crescut exploziv. Facem toate eforturile posibile, omeneşte posibile pentru a putea achiziţiona aceste cantităţi. Am avut "n" contracte, "n" oferte care, din păcate, nu au putut fi onorate, din decizii care au fost luate de diferite companii sau diferite state care nu ne-au permis să ducem la bun sfârşit contractele care au fost semnate.
Ludovic Orban: Şi astăzi, cu fiecare contract în parte, înregistrăm dificultăţi foarte mari. De exemplu, ca să luăm 80.000 de măşti de la o companie germană cu care aveam contract a trebuit să se intervină la ministrul sănătăţii ca să emită un ordin special ca să elibereze cantitatea care să fie livrată pentru România. De asemenea, avem din foarte multe ţări în care avem contracte cu companii, este necesar să intedvenim la nivel diplomatic, să folosim toate pârghiile pe care le avem la dispoziţie şi de unde iniţial era numai ONAC implicat în procedurile de achiziţie, la ora actuală orice instituţie a statului care are relaţii, vă dau exemplu Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, prin intermediul reprezentanţelor comerciale şi toate structurile care au capacitatea de a realiza contracte, indiferent sunt pe stat sau private, sunt implicate în acest efort. La ora actuală se organizează achiziţia pe lângă ONAC prin Unifarm, prin Crucea Roşie... Vreau să mulţumesc Crucii Roşii, care a venit alături de noi, şi tuturor companiilor care au făcut donaţii către Crucea Roşie special pentru a putea înarma Crucea Roşie cu veniturile necesare pentru a putea pune la dispoziţia statului eomân echipamente şi materiale necesare pentru a putea să protejăm cetăţenii români. Facem achiziţii prin intermediul Ministerului Sănătăţii, cofinanţare de la Banca Mondială, derulăm achiziţii prin alte companii şi prin alte structuri, astfel încât să reuşim orice fel de contract să putem să îl ducem la bun sfârşit cât mai repede, astfel încât să putem să obţinem aceste echipamente, biocide, substanţe dezinfectante. Am simplificat procedurile la maximum pentru a permite producerea în ţară. Deja a început producţia de măşti în ţară, deja urmează să înceapă producţia de combinezoane, producţia de izolete în România de către companii româneşti şi încercăm să sprijinim aceste companii să crească producţia, să poate să livreze cantităţi mai mari, astfel încât să punem la dispoziţia instituţiilor, spitalelor, medicilor de familie, medicilor din ambulatoriu şi tuturor categoriilor de angajaţi care sunt implicaţi în prima linie a bătăliei contra coronavirusului. Al treilea obiectiv important pe care l-am urmărit încă de la declanşarea epidemiei a fost acela de a întări Direcţiile de Sănătate Publică. Pot să vă spun la ora actuală faţă de efectivele iniţiale Direcţiile de Sănătate Publică în numărul de angajaţi au crescut cu peste 4.000 la nivel naţional. Am implicat rezidenţi, am implicat medici şcolari, am implicat medici sau cadre medicale care au fost disponibile fie în diverse spitale care nu sunt în prima linie, pentru a putea să întărim capacitatea Direcţiilor de Sănătate Publică, care sunt extrem de greu încercate şi care trebuie să deruleze proceduri, trebuie să facă faţă unor misiuni pentru care nu fuseseră pregătite şi din mers trebuie să creştem sistematic capacitatea Direcţiilor de Sănătate Publică de a face faţă acestor evenimente. Aici este vorba de întărirea capacităţii de derulare a anchetelor epidemiologice, anchetele epidemiologice imediat ce se constată o persoană care este diagnosticată pozitiv duce la decizia de a trimite în izolare la domiciliu toate persoanele care au intrat în contact cu persoana diagnosticată pozitiv. Anchetele epidemiologice se derulează se derulează cu o viteză crescută şi dau posibilitatea ca foarte mulţi dintre cei care au intrat în contact cu persoane diagnosticate pozitiv să nu se ducă în societate pentru a transmite virusul către cei apropiaţi. Anchetele epidemiologice şi-au arătat, în mare măsură, rezultatele prin diminuarea răspândirii. De asemenea, sistemul de izolare la domiciliu şi de asemenea sistemul de carantinare. Direcţiile de Sănătate Publică trebuie să urmărească sistematic în centrele de carantină şi, de asemenea, în privinţa persoanelor izolate la domiciliu măsura în care se respectă, evident, în colaborare cu poliţia, cu jandarmeria, cu autorităţile locale, măsura în care să respecte. De asemenea trebuie să urmeze toate procedurile, pentru că va creşte numărul de persoane care îşi termină perioada de 14 zile şi trebuie să aibă grijă ca ieşirea din perioada de izolare să se deruleze după o procedură. Toţi cei care au simptome să fie diagnosticaţi, iar cei care nu au simptome să primească de la Direcţiile de Sănătate Publică practic permisul de ieşire din izolare. Direcţiile de Sănătate Publică sunt implicate, de asemenea, în efortul de a decide măsurile privitoare la toţi cetăţenii care intră în România. Trebuie să ştiţi - aţi văzut cu ochiul liber - România, pur şi simplu, a primit zeci de mii de cetăţeni români care s-au întors din ţări, cum sunt: Italia, Spania, Franţa, Germania, ţări în care numărul de cazuri diagnosticate pozitiv este foarte mare şi efortul depus de DSP, împreună cu Poliţia de Frontieră pentru a putea asigura controlul, procesarea tuturor declaraţiilor şi, mai ales, implementarea deciziilor de carantină şi de izolare la domiciliu, să poată să se deruleze în cele mai bune condiţii. Apreciez foarte mult activitatea -DSP-urilor şi îi felicit pe toţi aceia care s-au alăturat din mers şi care susţin practic, fără să aibă neapărat o pregătire necesară, pur şi simplu învaţă zi de zi ceea ce trebuie să facă, îşi asumă riscuri şi reuşesc să ducă la decizii care să reducă riscul epidemiei. De asemenea, este în curs, am participat, după reuniunea de la Cotroceni, la o videoconferinţă, tot alături de preşedintele României, de ministrul sănătăţii, de ministrul de interne, de ministrul transporturilor, de ministrul apărării, la o videoconferinţă cu directorii de spitale şi directorii de Direcţii de Sănătate Publică, evident, cu prefecţii. Practic, punem în practică un plan de pregătire graduală a spitalelor, în funcţie de numărul de persoane care sunt diagnosticate pozitiv, să primească persoane care sunt diagnosticate spre tratament.

Ludovic Orban: Având practic trei linii de... trei etape de pregătire a spitalelor în care, pe rând, intră spitalele în funcţiune. Prima linie în care funcţionează astăzi, în a doua linie în care intră spitale de pneumologie, de boli infecţioase şi alte spitale care au capacitatea de a trata şi de asemenea pregătim a treia linie, în care identificăm în fiecare judeţ spitale care să fie dedicate exclusiv tratării persoanelor care sunt diagnosticate pozitiv, pentru a asigura o creştere a capacităţii, atât în ceea ce priveşte numărul de paturi pentru tratarea cazurilor obişnuite, cât şi în ceea ce priveşte creşterea numărului de paturi pentru secţiile de terapie intensivă. Sigur că, în cursul procedurilor de achiziţie, suntem în diferite faze. Creşterea capacităţii de diagnosticare este extrem de importantă pentru că, în funcţie de creşterea capacităţii de diagnosticare, avem capacitatea de a identifica persoanele care s-au contaminat cu virusul. Trebuie să ştiţi că am plecat de la un număr foarte redus de Real Time PCR - aparate de analiză. Practic, în prima parte, au funcţionat nouă astfel de aparate de tip Real Time PCR, iar la ora actuală sunt puse în funcţiune 19. Am identificat toate PCR-urile pe care le putem pune în funcţiune pentru a diagnostica. PCR-uri care există fie la ANSVSA, fie la facultăţi, laboratoare de cercetare, fie în institute de cercetare, fie în spitale. PCR-uri care există şi care trebuie puse în funcţiune şi de asemenea, am achiziţionat până în prezent, sunt achiziţionate 10 aparate noi. De asemenea, prin Crucea Roşie, care sunt distribuite în momentul de faţă în teritoriu. De asemenea prin Unifarm, avem un contract în care deja au fost achiziţionate 10 PCR-uri, din care patru sunt deja montate şi pregătite să fie distribuite. De asemenea, în cadrul videoconferinţei pe care am avut-o am aflat cu bucurie că s-au mişcat şi spitalele şi că şi spitalele au achiziţionat PCR-uri şi kituri de testare.

Ludovic Orban: Problema cea mai mare pe care o să o avem în perioada următoare este aceea de a asigura kiturile de testare. Aici fac o paranteză, se vorbeşte foarte mult, aici foarte multă lume se pricepe la coronavirus, aşa cum se pricepea şi la fotbal şi la politică. Epidemiologii, membrii Grupului de Suport Ştiinţific, care funcţionează pe lângă Comitetul Naţional pentru Stiuaţii Speciale de Urgenţă, au spus foarte clar: diagnosticarea trebuie făcută pe aparate de tip PCR. Nu există teste rapide. Testele rapide despre care se face vorbire, sigur, ele există, dar au o precizie care nu pot să ne confere siguranţă că în cazul în care le folosim, persoanele care sunt diagnosticate negativ sunt 100% diagnosticate negativ. Există o marjă de eroare de 20%, dacă nu şi mai mult, care prezintă un risc enorm. Dacă noi, din 100 de persoane pe care le diagnosticăm negativ, 20 de persoane sunt pozitive, datorită lipsei de preecizie a sistemului de testare rapidă, înseamnă că noi eliberăm cu certificat de a fi liberi în societate oameni care sunt de fapt purtători ai virusului şi la rândul lor pot să transmită virusul către alţi cetăţeni. Concentrarea pe care o avem este foarte clară. De asemenea, pe lângă contractele prin Crucea Roşie, prin Unifarm, am demarat proceduri şi prin Ministerul Sănătăţii, pe un program finanţat de Banca Mondială, unde avem iarăşi obiectivul de a achiziţiona în continuare PCR-ul. În ceea ce priveşte kiturile, pe lângă kiturile care au fost achiziţionate până în prezent, am fost informat de Unifarm că există un contract cert şi că vom primi 2.000 kituri de testare, care au capacitatea de a testa cel puţin 100.000 de persoane. Acestea sunt datele tehnice într-un viitor apropiat. De asemenea, suntem în curs de achiziţie de ventilatoare. Unifarm-ul are contracte semnate pentru 100 de ventilatoare, de asemenea ONAC-ul are contract semnat pentru 200 de ventilatoare. Sigur, ele urmează să vină după un grafic, pentru că aceste ventilatoare chiar dacă semnezi contractul, producerea lor durează şi ele vin într-un ritm în funcţie de capacitateaa de a producere. Utilizăm toate sursele posibile care pot să furnizeze tot ceea ce este necesar pentru a putea pregăti tratarea coronavirusului în spitale, astfel încât să existe un risc cât mai mic de a se înrăutăţi starea pacienţilor. Sigur că aţi văzut că am adoptat două ordonanţe de urgenţă privind măsurile economice; în momentul de faţă punem la punct modul de aplicare a lor, astfel încât să fluidizăm cât mai multe procedurile, să le simplificăm cât mai mult, pentru a putea oferi companiilor şi angajaţilor toate formele de sprijin pe care le-am hotărât prin ordonanţă de urgenţă. Continuăm activitatea în grupul de lucru economic, de asemenea continuăm consultarea cu mediul de afaceri, cu reprezentanţii asociaţiilor profesionale, cu reprezentanţii sindicatelor, pentru a identifica şi alte măsuri. Suntem într-o intensă comunicare cu Banca Naţională a României şi, de asemenea, cu reprezentanţii sistemului financiar-bancar pentru a identifica cele mai bune soluţii de susţinere a angajatorilor şi angajaţilor, a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice, care au credite, astfel încât să putem să oferim o gură de oxigen pentru aceşti oameni care sunt în diferite situaţii şi mulţi dintre ei poate nu mai au posibilitatea de a plăti creditele. Sigur că în această consultare urmează să vedem foarte clar deciziile pe care le va lua Banca Naţională şi, de asemenea, guvernul în colaborare cu Banca Naţională va adopta actele normative necesare pentru a coordona măsurile luate de Banca Naţională cu măsurile luate la nivel guvernamental. Mă opresc aici şi vă stau la dispoziţie cu răspunsuri la întrebări.

Petruţa Obrejan, RRA: Bună seara. Înţeleg de la dumneavoastră, Petruţa Obrejan de la Radio România Actualităţi, înţeleg de la dumneavoastră că veţi lua o serie de măsuri pentru persoanele de peste 65 de ani. Până acum s-a înţeles ideea că ele vor fi izolate practic, nu vor mai avea dreptul să iasă şi dumneavoastră avansaţi ceva timp, un interval. Aş vrea să ne daţi câteva amănunte despre acest interval, ca să se liniştească.

Ludovic Orban: Vă vor fi prezentate toate detaliile Ordonanţei Militare în cursul acestei seri de echipa de la Ministerul Afacerilor Interne.

Petruţa Obrejan, RRA: Şi, de asemenea, înţeleg că cei care sunt în carantină sau izolaţi vor purta sau vor avea nişte măsuri electronice. Despre ce este vorba?

Ludovic Orban: Deci împreună cu STS punem la punct o aplicaţie, care să ne permită monitorizarea mişcărilor persoanelor aflate în izolare la domiciliu şi în carantină, astfel încât să putem şti, instalând aplicaţia, dacă se deplasează în afara domiciliului sau nu. Ştiţi foarte bine că în Ordonanţa 2 am luat o măsură care nu a fost prezentată foarte clar. Deci noi am luat măsura ca cine încalcă izolarea la domiciliu, automat să intre în carantină instituţionalizată, iar dacă o persoană care este în carantină instituţionalizată încalcă normele de carantină instituţionalizată să mai primească încă 14 zile de carantină instituţionalizată. Evident că un astfel de soft, care deja am văzut că există în alte ţări şi pe care încercăm să-l realizăm, funcţionarea unui astfel de soft, va uşura foarte mult misiunea autorităţilor locale, Poliţiei, Jandarmeriei, Direcţiilor de Sănătate Publică ne va uşura foarte mult supravegherea respectării izolării la domiciliu. Acum, hai să fim cinstiţi, foarte mulţi dintre cei care s-au întors, trebuie să fie verificaţi dacă respectă izolarea, pentru că unii dintre ei, după cum s-a văzut şi la televizor şi după ceea ce a identificat poliţia şi jandarmeria, n-au respectat izolarea la domiciliu. Aici trebuie aplicată cu severitate maximă măsura de respectare a izolării la domiciliu şi, atenţie, faptul că îi băgăm în carantină, dacă nu respectă izolarea la domiciliu sau le mai dăm 14 zile de carantină, nu-i exonerează de răspunderea contravenţională şi penală. Şi aici vreau să dau un semnal foarte clar: nu avem nevoie de reglementări speciale în ceea ce priveşte Codul Penal. În starea de urgenţă, orice infracţiune poate fi pedepsită cu maximum pedepsei şi cu încă doi ani până la doi ani de zile, în plus faţă de maximul pedepsei. Vom apela la măsuri severe. Oricine comite o infracţiune, indiferent ce infracţiune va comite, vom solicita instrumentarea rapidă a dosarului şi aplicarea pedepsei maxime care este prevăzută de lege în cadrul situaţiei de urgenţă.

Reporter: Mulţumesc.

Teodor Bobei, Mediafax: Întrebarea mea este: de ce iniţial am avut o recomandare din partea autorităţilor către oameni de a sta în case, iar, iată, acuma, la scurt timp, printr-o ordonanţă militară se restricţionează oarecum..

Ludovic Orban: Dintr-un motiv foarte simplu: am anunţat încă de la începutul crizei că vom lua măsuri graduale, în funcţie de evoluţia epidemiei. Vă readuc aminte că atunci când nicio ţară nu lua astfel de măsuri, noi am luat măsura izolării la domiciliu, măsura instituirii carantinei, am luat măsura suspendării şcolilor, am luat măsura anchetelor epidemiologice, care nu au fost folosite de unele dintre ţările în care s-a extins epidemia, am luat măsuri graduale, măsuri care încetul cu încetul au devenit din ce în ce mai severe. Într-un fel şi pentru pregătirea psihologică a oamenilor am dat recomandarea după care, prin Ordonanţa care va fi prezentată în seara asta de Ministerul Afacerilor Interne, practic, instituim interdicţia, obligaţia. Eu cred că este un parcurs firesc şi aici aş mai face o observaţie. Starea normală este democraţia, respectarea drepturilor şi libertăţilor individuale. Faptul că am ajuns să luăm astfel de măsuri, le luăm doar pentru a păzi sănătatea şi viaţa cetăţenilor, doar pentru a reduce riscul de contaminare. Sunt nişte măsuri excepţionale, care se dau în starea de urgenţă şi care trebuie să aibă o durată limitată, dar sunt necesare, altfel nu le-am fi luat. Se vede foarte clar: vă aduceţi aminte că vineri-sâmbătă a existat o relaxare şi că oamenii au ieşit bine mersi, ignorând riscul care este existent în continuare. Or eu cred că cetăţenii trebuie să rămână la fel de responsabili, trebuie să aplice cu la fel de multă vigurozitate toate recomandările şi toate măsurile pe care le luăm, pentru că, repet, sănătatea e cea mai importantă şi sănătatea poate fi cel mai bine păzită prin a evita să se contamineze cu acest virus.

Reporter: Bună seara Mioara Costin, Realitatea Plus. Domnule premier, cea mai mare problemă a României de până acum pare să fi fost lipsa testelor, care nu au fost suficiente, cu tot cu aparatele PCR iar şi kiturile care ar urma să fie achiziţionate. V-aş întreba care consideraţi că ar fi capacitatea României de testare? Vorbim de zeci de mii, de sute de mii de oameni?

Ludovic Orban: Obiectivul nostru la un interval de timp de cinci-şapte zile este de a creşte capacitatea de testare la peste 2.000 de teste, chiar cu tendinţă de a ajunge la 2500 de teste pe zi şi, de asemenea, această capacitate de testare să crească în continuare. Suntem în proceduri, vă repet, nu numai entităţile la nivel naţional, ci şi spitalele judeţene, o să dăm dreptul spitalelor judeţene să facă achiziţii directe. Altor entităţi care au posibilitatea să facă aceste achiziţii, de asemenea, să facă achiziţiile directe pentru că este vital ca un număr cât mai mare de posibili contractori de astfel de PCR-uri şi de kituri de testare să aibă posibilitatea să facă contracte.

Mioara Costin: Dacă mai permiteţi o întrerbare, referitor la amânarea ratelor pentru români. Din discuţiile care au existat până acum între Guvern şi BNR, vorbim de posibilitatea ca ratele să fie amânate pentru o perioadă de 3 luni, se poate vorbi şi despre o posibilă amânare, să se ajungă la 9 luni de zile?

Ludovic Orban: La cât?

Mioara Costin: La 9 luni. Există o...?

Ludovic Orban: Vreau să vă spun un lucru simplu, care trebuie înţeles de toţi oamenii: de sănătatea sistemului financiar-bancar depinde sănătatea economiei. În momentul în care sistemul financiar-bancar nu mai pompează bani î economie, nu mai împrumută companiile, nu mai împrumută cetăţenii, nu mai împrumută statul pentru cheltuielile publice, economia este într-o problemă extrem de gravă. Noi trebuie, pe de o parte, să susţinem companiile şi cetăţenii care au probleme din cauza efectelor colaterale, sau efectelor directe ale măsurilor restrictive, să aibă posibilitatea să-şi rescadenţeze creditele, să se amâne plata unor rate, noi suntem gata să ne asumăm inclusiv plata unei părţi din dobânzi, dar, în mod evident, această măsură trebuie luată într-o colaborare între Banca Naţională, Guvernul României şi, evident, între sistemul financiar-bancar. Nu poţi forţa sistemul financiar-bancar să renunţe la venituri fără de care nu poate să funcţioneze normal. Aici trebuie să existe un echilibru, care, pe de o parte - vă repet - să menţină funcţionalitatea sistemului financiar-bancar, să nu pună băncile într-o situaţie de lipsă de lichidităţi, sau într-o situaţie care să le afecteze buna funcţionare şi, pe de altă parte, să şi putem să oferim o mână de ajutor către companii şi cetăţenii care se află în dificultate. Echilibrul trebuie căutat şi trebuie căutat prin dialog, prin colaborare, prin gândirea foarte serioasă a fiecărei măsuri care se adoptă. Ştiu că există o adevărată competiţie acuma de proiecte, de legislative, care vin şi promit marea cu sarea că o să amâne pe 9 luni, pe 1 an de zile ratele la bănci. Nu se poate face aşa ceva, pentru că în momentul în care băncile îşi pierd capacitatea de a finanţa economia, fiind lipsite de venituri pe care ei nu pot să le compenseze în altă modalitate, vor fi afectate şi, până la urmă, va de suferit economia, va avea de suferit cetăţeanul, vor avea de suferit firmele.

Alexandru Vlădescu: Bună seara, domnule premier, Alexandru Vlădescu, Antena 3. Aş dori să ştiu, pentru că trăim un moment istoric, dacă aveţi un mesaj pentru cei 250 de mii români care au contractele suspendate, pentru că, teoretic, ei nu ştiu când se vor întoarce la muncă şi, pe de altă parte, mă mai interesează dacă ne puteţi spune cine ne garantează, pentru că tot aţi anunţat noi restricţii că ne vom primi aceste drepturi înapoi şi peste cât timp? Mulţumesc.

În ceea ce ne privește, am luat măsura plății de la bugetul de șomaj, a șomajului tehnic pentru persoanele care sunt angajate în companii, care, fie au fost supuse unor măsuri restrictive care au fost adoptate prin ordonanțe militare sau prin hotărțri ale CNSSU, fie sunt afectate indirect și le-au fost afectate cifra de afaceri, încasările, veniturile, în procent mai mare de 25%. În ceea ce privește situația persoanelor ale căror contracte au fost suspendate, sigur că trebuie să se hotărască relația dintre angajat și angajator, cum se rezolvă această situație și, în măsura în care vor intra sub incidența prevederilor Ordonanței, evident că vom putea plăti șomajul tehnic și cîătre aceste categorii de persoane. În ceea ce privește aceste restrângeri, imediat ce nu va mai exista un pericol real în răpândirea... - adică după ce vom trece de vârf; că se știe: orice epidemie atinge un vârf, după care este într-o descreștere -, imediat după ce se va reduce semnificativ riscul contaminării, evident că, în mod gradual, vom renuța la restrângerile de drepturi și libertăți, care au fost decise în perioada stării de urgență.

Reporter: Nu există, deocamdată, o estimare, înțelegem...?

Ldovic Orban: Aicea... evident că trebuie să ținem cont de părerile specialiștilor, părerile epidemiologilor, care cunosc evoluția epidemiilor, deș încă nu este suficient cercetat acest tip de virus și încă predicțiile nu sunt uficient de clare și de... asumate de un număr mare de epidemiologi, astfel încât să putem să anticipăm cu adevăratcând vom atinge vârful și când va exista o reducere semnificativă a numărului de contaminări; de fapt, al riscului de răspândire a epidemiei.

Loredana Diacu, Epoch Times: Bună seara! O primă întrebare, domnule premier, este legată de activitatea farmaciilor. Ce măsuri va lua Guvernul, pentru reintrarea în mormal a activității farmaciilor, în sensul în care, sunt farmacii care se plâng că nu-și pot procura echipamentele și... mă rog... materialele de protecție necesare, materialele necesare, și farmacii care se plâng de lipsa unor medicamente esențiale pentru pacienți; li se spune că ar exista unele medicamente în depozite, dar la ei nu ajung./sdm2
Ludovic Orban: Da, ştiu, e cazul Euthyroxului, de exemplu, care are... un medicament cu aceeaşi moleculă. De asemenea, este vorba de...

Reporter: Nu e caz singular, dar e cel mai cunoscut, da.

Ludovic Orban: E vorba de un alt medicament, care este folosit, din câte știu eu, pentru diabet care, de asemenea, se caută o soluție de a fi suplinit cu altă moleculă. Aici, Ministerul Sănătății, Agenția Medicamentul caută toate soluțiile pentru a asigura aceste medicamente. Ştiți foarte bine că ministrul sănătății a emis un ordin tocmai pentru a preveni ceea ce se numește exportul paralel, din cauza prețului reglementat la foarte multe medicamente de la noi, care e cred că printre cele mai mici prețuri de la nivelul Uniunii Europene, foarte mulți aduceau, importau medicamente în România, după care revindeau aceste medicamente către țări în care medicamentele erau plătite la un preț reglementat mai mare. Ministrul sănătății, practic, prin ordinul care a fost emis, a interzis acest export paralel. Căutăm soluții pentru orice situație în care va exista penurie privitor la un medicament necesar. Aici fac o paranteză: știți foarte bine că de pe piața românească în ultimii ani s-au retras aproximativ 2.000 de medicamente, din cauza taxei clawback, care a ajuns taxa clawback la un nivel de 30%, creând practic o situație de nesuportat pentru producătorii de medicamente sau pentru importatorii de medicamente, care trebuie să suporte din prețul reglementat 30%, foarte mulți ajungând pe pierdere şi din cauza asta s-au retras foarte multe medicamente. Noi am prevăzut această situație și, tocmai din acest motiv, în măsurile care au fost în domeniul sanitar, în domeniul sănătății care au fost incluse în decretul pentru instituirea stării de urgență, am prevăzut și menținerea clawback-ului la un nivel mai scăzut, care a fost la nivelul lunii decembrie, până vom găsi o soluție a astfel încât acest clawback să ajungă totuși la un nivel normal. Pentru că realitatea este că în mare parte criza de medicamente a fost provocată de un preț fixat administrativ, care este mult prea mic în raport cu media europeană și asta a permis exportul paralel, plus o lipsă de interes pentru piața românească, pentru că interesul era dat mai mult de exportul paralel. Pe de altă parte, a existat întotdeauna o plafonare a bugetului sănătății, care de la... bugetului fondului de sănătate care a fost alocat pentru suportarea cheltuielilor cu medicamentele gratuite și compensate, care a permis urcarea gradulă de la 7% cât a fost inițial taxa de clawback la peste 30%.

Reporter: Aici, mă scuzaţi că insist, dar există o mică problemă. Dinm ce am fost informați noi referitor la acest medicament, unor farmacii li s-a spus că ar exista în depozite, dar în farmacii nu există. Dacă scoatem pleca Ministerul Sănătății în..

Ludovic Orban: Cu siguranță. Am avut discuții de acum patru zile cu ministrul sănătății legat de acest subiect, am vorbit și cu doamna Pârvu, care dețin actualmente funcția de președinte la Agenția Națională Medicamentul, tocmai pentru a putea livra fie acest medicament, fie medicamente echivalente, care conțin aceeași substanță activă, molecula.

Reporter: Şi a doua întrebare, dacă permiteți, vizează aprovizionarea spitalelor, a medicilor, ştim că există nevoi foarte mari. E o dublă întrebare, v-aş ruga. Există temeri referitoare la transparența achizițiilor, cum o veți asigura astfel încât să nu existe nici un fel de discuții? Asta unu, și doi, foarte mulți voluntari vor să ajute, să doneze diverse materiale, cum puteți să îi ajutaţi, să veniți în întâmpinarea lor, astfel încât să li se ușureze această muncă, să poată să doneze mai uşor?

Ludovic Orban: În ceea ce priveşte achiziţiile, noi derulăm achiziţiile prin ONAC, prin UNIFARM, care este compania statului care este în subordinea Ministerului Sănătăţii, prin Crucea Roșie, deci prin entități mai mult decât onorabile care fac achiziții la prețurile la care găsesc. Acum, trebuie să știți că pentru orice produs pentru care cererea a crescut exploziv există o creștere a prețului, orice producător a crescut prețul. Dar, aici nu e vorba că îți pui adaos, de exemplu UNIFARM are adaos limitat, ONAC-ul n-are nici un fel de adaos, ce găsește, aia cumpără pe piață. Important e să putem să găsim, să semnăm contracte și mai ales să se respecte termenele de livrare din contractele respective, pentru că am avut situaţii în care am semnat contracte şi practic după aceea ne-am trezit că nu ni se livrează produsele respective.

Reporter: Şi referitor la voluntari, care ar dori să doneze?

Ludovic Orban: În ceea ce priveşte voluntariatul, recomand, dacă vor să se implice, persoanele cele mai vulnerabile astăzi şi care au nevoie de cel mai mare ajutor sunt persoanele în vârstă, persoanele izolate la domiciliu care nu au venituri şi care au nevoie de susţinere. Pentru a putea cunoaşte lista acestor persoane, cel mai bine să ia legătura cu primăria, cu administraţia locală, pentru că administraţia locală, tot conform Ordonanţei Militare 2, are obligaţia de a identifica aceste persoane care sunt în situaţii vulnerabile şi de a susţine aceste persoane şi pot să livreze diferite alimente, orice alte categorii de produse către aceste persoane vulnerabile sau către persoane în vârstă care, de asemenea, au nivel de mobilitate scăzut, nu au rude apropiate care să le facă achiziţia de produse şi pot să le livreze, evident, fără să intre în contact direct cu persoanele respective.

Laura Culiţă, Ştirile PRO TV: Domnule premier, vă rugăm să ne spuneţi... Spitalele noastre sunt dramatic nepregătite pentru această luptă, în ciuda banilor pe care i-aţio alocat în ultima perioadă. În următoarele săptămâni, câţi bani veţi aloca pentru spitale, dacă vom avea şi bani de la Uniunea Europeană şi, pentru că se leagă, cum veţi rezolva problema personalului medical din spitalele normale, neinfecţioase, acolo unde personalul medical intră în contact cu bolnavi fără să ştie şi riscăm astfel să rămânem fără personal medical în spitale?

Ludovic Orban: Prima măsură pe care am luat-o, şi este cuprinsă în decretul pentru instituirea stării de urgenţă, a fost aceea de a asigura spitalele că primesc un buget la nivelul lunii decembrie anul trecut, indiferent de numărul de prestații medicale, de internări, de servicii și proceduri medicale pe care le derulează, tocmai din cauza faptului că există o pregătire a spitalelor care prevede graudua ca spitalele care urmează să primească pacienți infectați cu coronavirus să își reducă prestațiile medicale către alte categorii de pacienți. Deci am prevăzut o sumă pentru spitale, care este alocată de la nivelul bugetului Sănătății, administrat de Casa Națională de Sănătate, la nivelul lunii decembrie. De asemenea, Ministerul Sănătății a primit resurse financiare suplimentare, prin hotărâre de guvern, de la Fondul de Rezervă al guvernului - dacă nu mă înşel este vorba de peste 200 de milioane de euro care au fost puse la dispoziția Ministerului Sănătății; de asemenea, există finanțare prin Banca Mondială, de asemenea există posibilitatea decontării de la bugetul Uniunii Europene a anumitor categorii de cheltuieli care se efectuează pentru achiziția diferitelor echipamente, substanțe sau pentru alte tipuri de cheltuieli care se desfășoară. Deci, practic, pot să vă spun că la ora actuală spitalele nu au probleme cu banii. Problema cea mai mare pe care o aveam momentul de față este achiziționarea materialelor, echipamentelor, substanțelor necesare, inclusiv biocide, substanțe dezinfectante, astfel încât să se poată permanent asigura dezinfecția, pe de altă parte, măști, combinezoane, ochelari, viziere și toate celelalte categorii de produse de protecție. Sigur că tot ce vine ca și cantitatea achiziționată o trimitem imediat către spitale, și urmează, există un grafic de livrare în care primim multe categorii. Vom prelua producția internă, de asemenea, cu diferite companii românești, cum este de exemplu Oltchim, care face o donație către Ministerul Sănătății, de asemenea, Farmec sper să primească în cursul zilei de mâine acordul de la Agenția Medicamentul pentru a produce dezinfectanți și alte firme care sunt implicate în producerea de astfel... Deci problema nu sunt banii momentul de față, problema sunt echipamentele de protecție, echipamentele de diagnosticare și mai ales kiturile, pentru că obiectivul nostru este să ajungem ca în fiecare spital, măcar la nivel județean, să avem cel puțin un PCR cu kituri suficiente astfel încât să putem testa și personalul medical care s-a expus în prima linie, să putem să testăm toate persoanele asupra cărora există suspiciuni. Şi aici vreau să spun lucru foarte clar, în ceea ce privește testarea, noi respectăm niște recomandări care sunt recomandări care au fost formulate de Comisia Europeană în baza recomandărilor care sunt formulate de corpul experților de la nivel european, care au stabilit care sunt prioritățile de testare, și respectăm în aceste priorități și, repet, obiectivul nostru este să testăm cât mai repede. De asemenea, am cerut luarea unor măsuri: triajul, să se facă un triaj. Ştiți foarte bine, cu sprijinul Departamentului pentru Situații de Urgență, aproape toate spitalelor importante li s-au pus la dispoziție acelui corturi de triaj, care sunt în afara spitalului, în care să facă triajul în aer liber și nu să se facă la intrarea în interiorul spitalelor acolo, unde se face recepția, în UPU, în Unitățile de Primiri Urgențe. De asemenea, s-a recomandat realizarea anumitor procedurii privitoare la pacienţi, orice pacient care prezintă cel mai mic cel mai mic simptom care să poate să nască suspiciunea că ar fi purtător al virusului să nu fi internat într-un salon cu alţii, cum s-a întâmplat în trecut, ci imediat să existe posibilitatea unor rezerve sau unor saloane speciale în care să fie tratate. Personalul medical să își ia toate măsurile de protecție oricând interacționează cu astfel de persoane și să se facă diagnosticarea cât mai rapid astfel încât să eliminăm la maxim un riscul ca printr-un pacient care este infectat, care este evident internat pentru alt motiv - că mulţi sunt internați pentru alte motive, aţi văzut, au fost internați pentru o boală și de fapt erau purtător de virus. De asemenea, pe măsură ce trimitem echipamentele și materialele de protecție, trebuie impuse, de managementul fiecărui spital, reguli foarte stricte de protejare a medicilor. Aici, pe de o parte, au fost unii manageri care au neglijat astfel de măsuri de protecție, pe de altă parte au fost unele cadre medicale care uneori au luat în derâdere măsurile ăsta de protecție. Or, la ora actuală, trebuie orice pacient care se internează să se știe despre acest pacient câteva lucruri importante, dacă are istoric de călătorie internațională dacă a fost în izolare la domiciliu sau este izolare la domiciliu, evident, lucruri care pot să ajute la luarea unei decizii privitoare la modul în care să internat pacientul.

Reporter: Şi dacă-mi permiteţi o clarificare: ce se întâmplă dacă vor întârzia aceste produse, echipamente de protecție, despre care spuneţi...?

Ludovic Orban: Ele deja au întârziat în raport cu contractele și cu graficele de livrări. Facem eforturi enorme, v-am spus, de toate categoriile, către orice țară în care există astfel de producători și încetul cu încetul am convingerea că vom depăși această situație de penurie. Ele există, sigur, ele au mai fost distribuite, dar sunt încă într-un număr insuficient și din cauza asta ele trebuie folosite acolo unde există cele mai mari riscuri.

Reporter: Adreea Gurban ( DIGI 24) - Bună seara, domnule premier. M-ar interesa să ştiu data exactă, mai exact de când vor fi emise certificatele de situații de urgență, căci știm că fără ele nu pot fi plătite somajele tehnice și când va fi ermis ordinul de ministru?
Ludovic Orban: Nu, nu, nu, deci nu pot fi plătite şomajele tehnice numai pentru acele companii care s-au închis ca urmare a unor decizii restrictive impuse fie prin ordonanță militară, fie prin decizie ale Comitetului Național pentru Situații de Urgență. De exemplu, am închis hotelurile sau am închis restaurantele. Aceste, doar aceste companii care au acest obiect de activitate și care au suferit măsuri restrictive vor primi acel certificat pentru situații de urgență. El va fi eliberat cât mai rapid pentru că, sigur, el a fost inclus în decretul prezidențial și a trebuit să respectăm, adică am respectat decretul prezidențial. Pe de altă parte, eliberare a acestui certificat e foarte ușor de dovedit, pentru că dacă el spune că are hotel, i-a fost închis hotelul și automat i se eliberează certificatul pentru situații de urgență.

Reporter: Şi pentru cea de-a doua categorie indirect afectată?

Ludovic Orban: Cea de-a doua categorie...

Știre în curs de actualizare.

(RS)