VIDEO: Conferință de presă CNCAV privind vaccinarea anti-Covid

UPDATE: Valeriu Gheorghiţă afirmă că în cazul infectării cu varianta Delta a virusului, media vârstei persoanelor decedate a scăzut de la 71 de ani la 68 de ani, 12% neprezentând comorbidităţi.

LIVE VIDEO: Conferință de presă, Valeriu Gheorghiță, preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2.

TEXT (transcrierea, RADOR)

Valeriu Gheorghiță: Bună ziua! Vă mulțumim frumos pentru participarea la conferința organizată de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19. Pentru început o să reamintesc faptul că ieri, pe data de 23 august, Agenția Federală pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite a acordat autorizarea definitivă pentru vaccinul de la compania BioNT - Pfizer, vaccinul Comirnaty, pentru utilizarea la persoanele cu vârsta mai mare de 16 ani. Astfel, Comirnaty este primul vaccin care obține o autorizare definitivă. Ne așteptăm ca în perioada următoare și celelalte vaccinuri, care în momentul de față funcționează în regimul unei autorizări condiționate, autorizări de urgență, să depună documentația încât să poată obține această autorizare definitivă. Cred că e un element important care vine să reconfirme, dacă vreți, profilul de siguranţă favorabil, tolerabilitatea și eficiența și eficacitatea pe care vaccinurile împotriva COVID-19 le au împotriva infecției cu SARS-CoV-2, indiferent de tipul variante virale de care vorbim. În cazul copiilor cu vârsta de peste 12 ani, 12 - 15 ani vaccinul de la compania BioNT - Pfizer beneficiază în continuare de autorizația condiționată, atât pentru schema inițială și, de asemenea, tot sub același tip de autorizare condiționată este reglementată și administrarea dozei 3 la persoanele imunodeprimate, așa cum a recomandat Agenția Federală pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite.
Un alt lucru pe care voiam să-l menționez la început este legat de activitatea de vaccinare în unitățile de învățământ. În primul rând aș vrea să spun că preocuparea noastră de bază este aceea de a crește accesul la vaccinare al tuturor celor care doresc să se vaccineze și aici mă refer la copiii eligibili, cu vârsta de peste 12 ani, însă în același timp vor avea posibilitatea să se vaccineze și cadrele didactice, personalul din învățământ, precum și aparținătorii copiilor, și aici mă refer de părinți, bunici în mod deosebit, cei care locuiesc la aceeași adresă. Cum va avea loc efectiv procesul de vaccinare, vor fi cu siguranță unități de învățământ unde vom putea organiza cabinete de vaccinare de sine stătătoare, care să funcționeze pe perioada în care există o adresabilitate în rândul unității de învățământ și, de asemenea, foarte probabil că în majoritatea cazurilor, acolo de pildă unde unitatea de învățământ are în proximitate un centru de vaccinare nu se justifică să mai organizăm un alt cabinet sau un alt punct de vaccinare, însă în mediul rural, dar și în urban principal la logistică care asigură accesul la vaccinare va fi cu ajutorul echipelor mobile. Practic, ne dorim ca fiecărei unități de învățământ să îi fi alocată o echipă mobilă și unitatea de învățământ periodic să centralizeze persoanele care doresc să se vaccineze. În felul acesta se stabilește un interval orar, o zi într-o săptămână, fie spre sfârșitul programului, se identifică spațiul unde se poate organiza activitatea de vaccinare Şi repet, după cum știm, minorii care au nevoie să fie însoțiți de unul dintre aparținători, de reprezentanţi legali, părinți sau tutore se pot prezenta și pot să fie vaccinați împreună cu cei din familie. Pentru noi este foarte important să promovăm conceptul de imunizare la nivelul întregii familii, tocmai pentru că riscul de fapt în cazul în care un copil se infectează este să transmită celor din familie cu care intră în contact și în cazul în care sunt persoane vulnerabile evoluția poate să fie nefavorabilă cu cazuri cu severitate crescută. De altfel, sunt studii publicate care ne arată că de pildă familiile care au copiii preșcolari au un risc de 15% mai mare să înregistreze îmbolnăvire prin COVID-19, iar cei care au copii școlari din clasele primare în sus a un risc de 20%-25% mai mare să înregistreze cazuri în interiorul familiei. Practic, comfirmă faptul că transmiterea există atât de la părinți, bunici la copii, dar și invers, așa încât este principala modalitate prin care noi putem să limităm răspândirea virusului, numărul de cazuri de îmbolnăviri, alături, desigur, de respectarea celorlalte măsuri de prevenție, cea mai importantă fiind masca de protecție și respectarea măsurilor de igienă individuală. Cam acesta ar fi lucrurile pe care voiam să le transmit legat de procesul de vaccinare în unitățile de învățământ. De asemenea, în unitățile din învățământul universitar, în campusurile studențești avem în vedere organizarea unor cabinete de vaccinare, acolo unde sunt unitățile locative pentru pentru studenți fiind un număr mare, accesibilitatea va fi mult mai ușoară în felul acesta. Şi nu este nevoie evident de prezența unui aparținător, ţinând cont că vorbim de persoane de peste 18 ani. De asemenea, un aspect important este legat de partea de informare în ceea ce privește beneficiile și importanța vaccinării. Împreună cu Ministerul Educației vor avea loc în perioada următoare, foarte probabil începând cu luna septembrie acțiuni de informare online în cadrul ședințelor cu părinții în care reprezentanți fie din direcțiile de sănătate publică, fie din corpul medical din fiecare județ va fi prezent la aceste ședințe online și va răspunde întrebărilor absolut legitime și firești pe care părinții, dar și cadrele didactice le pot avea în legătură cu vaccinarea. Cred că aceste ședințe cu scop informativ până la urmă aduc beneficii importante, atât în rândul elevilor, în rândul copiilor eligibili, dar și în rândul aparținătorilor, părinți, bunici, cadre didactice, care pot în felul acesta să afle informațiile de care au nevoie pentru a fundamenta decizia legată de vaccinare. Din păcate, vedem ce se întâmplă şi în Statele Unite. Un număr din ce în ce mai mare de tineri, de copii, chiar cu vârstă sub 12 ani sunt diagnosticaţi cu infecţie SARS-CoV-2, ajung în spital, chiar şi în secţiile de terapie intensivă. Sunt semnale, deşi încă lucrurile nu sunt foarte clare din acest punct de vedere că infecţia cu varainta Delta ar putea cauza forme mai grave în rândul tinerilor, în rândul copiilor, lucru care era atipic până la acest moment. De asemenea, tinerii, adolescenţii, copiii sunt expuşi unui risc mult mai mare de îmbolnăvire şi este lesne de înţeles. Vorbim de o varaintă mult mai transmisibilă. Tinerii se adună, interacţionează mai mult, sunt expuşi mai fecvent riscului de infecţie şi, bineînţeles, într-un procent mai mic se respectă măsurile de prevenţie. Deci, cumva se poate explica şi prin aceste motive de ce, în momentul de faţă, se înregistrează un număr mai mare de cazuri în rândul celor tineri şi, bineînţeles, acoperirea vaccinală la tineri este mult mai redusă comparativ cu persoanele cu varsta de peste 50-55 de ani. Un alt element pe care voiam să-l prezint este legat de vaccinarea în mediul rural. În momentul de faţă în 97% din comune au loc şi au avut loc activităţi de vaccinare, au fost organizate acţiuni de vaccinare. Cu siguranţă, ele vor fi reluate în perioada următoare. Pot să vă spun că este un efort extraordinar de mare, care a fost susţinut în perioada acestor luni, tocmai pentru a ajunge cu vaccinul cât mai aproape de oameni. În felul acesta s-au finalizat acţiunile de vaccinare în 67% din comune. Au fost administrate, în total, în mediul rural, prin toate mijloacele de vaccinare, peste 2,56 milioane de doze şi au fost vaccinate 1,13 milioane de persoane cu schemă completă. În ceea ce priveşte activitatea centrelor de vaccinare, după cum ştim, în momentul de faţă, aproximativ 26% din centrele de vaccinare care au fost active la nivel naţional au activitatea suspendată temporar. Aproximativ 60% din centrele de vaccinare care sunt în momentul de faţă active, şi anume 603 centre au programul de lucru redus la şase ore şi am transmis, în urma unor evaluări pe care le facem periodic în ceea ce priveşte eficienţa centrelor de vaccinare, ca programul de lucru al tuturor centrelor de vaccinare să fie redus la şase ore .
Şi am transmis în urma unor evaluări pe care le facem perioric în ceea ce priveşte eficienţa centrelor de vaccinare, ca programul de lucru al tuturor centrelor de vaccinare să fie redus la şase ore în loc de 12 ore în perioada următoarelor două săptămâni, trei săptămâni, în funcţie de adresabilitatea pe care o vom înregistra, sigur că programul poate să revină la forma iniţială sau putem reactiva anumite centre care au fost suspendate temporar. Ne aşteptăm ca în perioada următoare, din cauz creşterii numărului de cazuri, la nivel naţional să avem şi o adresabilitate crescută sau în creştere la vaccinare. Trebuie să înţelegem că datele actuale, inclusiv din România, datele de eficienţă confirmă beneficiile vaccinării, indiferent de schema de vaccinare de care vorbim, atât pentru reducerea riscului de infecție, cât și pentru reducerea riscului de spitalizare, de internare în terapie intensivă și deces. Ca atare, pentru noi și prioritatea zero rămâne să creștem accesul persoanelor, tuturor persoanelor care doresc să se vaccineze și să poată beneficia cât mai repede de vaccinare. Este clar că suntem în momentul de față pe un trend ascendent din punct de vedere epidemiologic, suntem în valul patru, înregistrăm un număr din ce în ce mai mare de cazuri noi și ca urmare a faptului că varianta Delta este pe cale să devină dominantă în România. Cu siguranță acesta este un motiv important pentru creșterea numărului de cazuri, dar ceea ce am observat în această perioadă este practic un profil de comportament care ne expune unui risc crescut de îmbolnăvire, și anume mobilitate crescută, interacțiune crescută între persoane, risc crescut de expunere la îmbolnăvire și din acest punct de vedere, coroborat cu faptul că în continuare avem un număr mare de persoane susceptibile, receptive, riscul de îmbolnăvire crește și, de asemenea, nerespectarea măsurilor de prevenție reprezintă principalele motive pentru care nu ne așteptăm ca în perioada următoare situația să se stabilizeze. La nivelul medicilor de familie, în momentul de față sunt 2.730 de cabinete care înregistrează activități de vaccinare și au fost vaccinate până pe data de 22 august peste 346 de mii de persoane, majoritatea, 55% aproape, fiind în mediul rural. La nivelul unităților sanitare sunt 149 de spitale publice, care au activități de vaccinare pentru pacienții cronici, pentru pacienții internați, eligibili și au fost vaccinați începând cu a doua jumătate a lunii mai, peste 7.177 de pacienți cronici.
Valeriu Gheorghiţă: Cred că este o oportunitate, când ajungem la spital, să solicităm, în cazul în care nu am fost vaccinaţi, să beneficiem de vaccinare. Nu este un mediu mai prielnic pentru a beneficia de vaccinare decât cu ocazia internării, atunci când sigur nu suntem cu o boală acută, care contraindică temporar efectuarea vaccinului. De asemenea, sunt 26 de unităţi sanitare private, care înregistrează şi care au activităţi de vaccinare pentru pacienţii internaţi, fiind vaccinate 1.521 de persoane până la acest moment. În ceea ce priveşte acoperirea vaccinală, la nivel naţional şi la nivelul municipiului Bucureşti şi al judeţelor, avem în municipiul Bucureşti aproape 49% acoperire vaccinală, deci uşor-uşor ajungem la 50% acoperire vaccinală din populaţia eligibilă de peste 12 ani, urmat de judeţul Cluj cu 45,2% acoperire vaccinală din populaţia eligibilă rezidentă. Ca atare, pot să vă spun că sunt 12 judeţe, care au o rată de acoperire vaccinală peste media naţională, peste 30%, sunt alte 27 de judeţe, care au acoperire vaccinală între 20% şi 29,9% şi sunt doar trei judeţe care mai au acoperire vaccinală sub 20%, dar, practic, e un interval foarte mic, peste 18% şi până la 20%. De asemenea, la nivelul campaniei de vaccinare, din 27 decembrie până la acest moment au fost vaccinate aproape 5,19 milioane de persoane cu cel puţin o doză, majoritatea fiind persoane vaccinate cu schemă completă, peste 5 milioane de persoane. În ceea ce priveşte grupa de vârstă, cu siguranţă este un subiect de interes. Grupa de vârstă 12-15 ani are un procent de acoperire vaccinală de circa 4%, sunt aproape 33 de mii de copii, cu vârsta cuprinsă între 12-15 ani care au primit cel puţin o doză de vaccin şi peste 150 de mii de tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 19 ani, care au primit cel puţin o doză de vaccin, practic vorbim de un procent de acoperire vaccinală de circa 20%. În ceea ce priveşte grupa de vârstă 60-69 de ani este cea mai mare acoperire vaccinală, de aproape 39%, urmată de 50-59 de ani, aproape 37,5% şi 70-79 de ani, grupa de vârstă 36%. Aş atrage atenţia asupra faptului că la grupa de vârstă de peste 80 de ani avem circa 19,5% rata de acoperire vaccinală şi evaluarea Institutului Naţional de Sănătate Publică pentru săptămânile 2 - 15 august ne arată o tendință de creștere mai accentuată a cazurilor de îmbolnăvire la grupa de vârstă de peste 80 de ani, unde riscul de evoluție către formă severă este mai mare. Practic s-a înregistrat o creștere cu 130% a cazurilor de COVID-19 în ultimele două săptămâni la persoanele cu vârsta de peste 80 de ani. De asemenea, ce este important de precizat este că avem această tendință de a înregistra cazuri noi la persoane tinere. În momentul de față mediana vârstei este de circa 43 de ani față de 48 de ani cât era anterior la cazurile din ultimele săptămâni. De asemenea, media de vârstă a deceselor este în scădere, fiind în momentul de față de 67 ani de față de 71 de ani cât era cunoscută
anterior și un lucru foarte important, la decesele înregistrate, dacă 94,5% aveau comorbidități, în momentul de față, la decesele înregistrate în săptămânile 2 -15 august doar 88,3% dintre persoanele decedate aveau comorbidități. Deci, practic, acest lucru, dacă vreți, întărește semnalul legat de o probabilitate mai mare de a dezvolta forme severe, inclusiv în rândul persoanelor care sunt mai tinere și care nu au boli cronice asociate, aspect care, desigur, este unul care ne preocupă și cred că este cât se poate de serios și nu trebuie să neglijăm acest aspect, care ține până la urmă de viața fiecăruia dintre noi. Așa cum am mai transmis, în momentul de față, prin vaccinarea împotriva COVID-19 putem să prevenim pierderile de vieți omenești şi decesele. Indiferent de cât de mult ne uităm la datele de eficiență și de eficacitate vaccinurile dacă rămân în frigider nu vor produce niciun efect benefic și anume, trebuie să ne vaccinăm. Deci, practic, vaccinarea aduce beneficii și nu vaccinul în sine.
În ceea ce privește reacțiile adverse, la nivel național, până la data de 23 august, au fost raportate 16.976 de cazuri de reacții adverse postvaccinare, cu o rată de raportare de 1,75 la 1.000 de doze administrate, majoritatea fiind reacției generale, comune, anticipate, cu febră, cefalee, mialgii, artralgii, astenie și reacții alergice ușoare de tip urticariana. Cum acestea au fost datele pe care am dorit să vi le transmitem. Vă rog, domnule secretar de stat, pentru partea a doua.

(RS)