Vasile Dîncu: Este logică neîncrederea în promisiunile Rusiei

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (19 martie, ora 9:05) - Realizator: Cristian Dumitraşcu - Bună dimineața, Cătălin Gomboş, și ție și ascultătorilor. Începem o nouă ediție de "Jurnal militar", la finalul acestei săptămâni agitate, cu lucrurile pe care le știm cu toții, cu implicarea tuturor oamenilor din țara asta pentru a-i ajuta pe refugiați. Armata însă se ocupă de securitate și de prevenirea eventualelor pericole.
Cătălin Gomboş: Şi o săptămână marcată, din păcate, și de niște tragedii în cadrul armatei.
Realizator: Din păcate. Vom vorbi despre cele două tragedii. Un subofițer şi-a pierdut viața în misiune în Kosovo, nefiind vorba despre un alt lucru decât despre o afecțiune medicală. Și din păcate, ieri, în Poligonul Smârdan și-a pierdut viața un subofițer tanchist. Vom vorbi la momentul potrivit. Deocamdată, lucrurile sunt, evident, sub banchetă și vom afla cât de curând despre ce a fost vorba acolo. De asemenea, discutam noi mai devreme despre acest război al Internetului, într-o epocă a Internetului, în care toți avem conturi de Facebook, despre acest scandal de ieri, de la Colegiul Național de Apărare, unde o profesoară și un ofiţer de acolo sunt implicați, știți foarte bine din comunicatele Ministerului Apărării, într-o dispută. Ceea ce pot să vă spun, așa, ca o știre de ultimă oră: precizările Ministerului Apărării cu privire la acest caz sunt următoarele: se delimitează ferm de orice poziție contrară normelor și principiilor democratice, care aduc atingere drepturilor și libertăților fundamentale, care promovează discriminări de orice tip sau care încurajează discursuri ale urii, ale xenofobiei și antisemitismului.
Cătălin Gomboş: O dispută, să precizăm pentru ascultătorii care poate nu știu cazul, cu colegi de-ai noștri din presă, de la G4Media, nu între ei.
Realizator: Da, da, da. Și aici, sigur că da, este o anchetă în desfășurare. Se precizează că postările personale, inclusiv mesajele și comentariile, nu trebuie să aducă prejudicii de imagine MApN. Ele reprezintă punctul de vedere personal. Dar şi aici este o anchetă în desfășurare, drept pentru care vom vorbi, probabil, în emisiunea de săptămâna viitoare despre aceasta. Mulțumesc, începem! Vorbeam despre tragedia din Smârdan./dsirbu/ Plutonierul Sebastian Șerban, din Batalionul 284 Tancuri "Cuza Vodă" din Galați a decedat vineri, 18 martie, pe timpul activităţilor de instruire în cadrul unui exerciţiu de conducere a tancului, fără trageri de luptă, în Poligonul Smârdan. Militarul coordona manevrele în vederea începerii deplasării unui tanc, moment în care a fost prins între tancul aflat în mișcare și una dintre laturile amplasamentului în care se găsea mașina de luptă. Conform procedurii, a fost apelat serviciul unic de urgență, iar un echipaj medical SMURD s-a deplasat la fața locului. Din păcate, leziunile militarului au fost incompatibile cu viața. Trebuie să vă mai spun că aceste lucruri se întâmplă, s-au întâmplat mereu. Chiar dacă este pe timp de pace, este o meserie riscantă, sunt lucruri și utilaje, dacă vreți, și mașini de război care sunt periculoase. Lucrurile se întâmplă, după cum vă spuneam. Ar trebui cumva să ne dăm seama că această meserie, oricum ar fi, este una periculoasă și sunt oameni care pot să facă meseria, să fie meseria armelor și oameni care nu o pot face, sau oameni care aleg să nu aibă de-a face cu așa ceva. Prima rubrică a emisiunii, ca de obicei, este cea de actualitate, pe care a pregătit-o Camelia Stroiu, de la "Jurnal militar" Brașov.
Reporter - Camelia Stroiu: În contextul evoluției situației de securitate din Ucraina și din regiunea Mării Negre, ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, avut o convorbire în sistem videoconferință cu omologul uncrainean, Oleksii Reznikov. Ministrul român a reiterat solidaritatea cu poporul ucrainean, precum și susținerea totală și necondiționată a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei în granițele recunoscute la nivel internațional. De asemenea, ministrul Vasile Dîncu a mai avut o serie de întrevederi cu omologii săi din state membre NATO, dintre care amintim întâlnirea cu ministrul apărării din Belgia, Ludivine Dedonder, cu prilejul vizitei contingentului militar belgian în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, dar și pe cele bilaterale, cu miniștrii apărării din Canada și Lituania, cu ocazia participării, în data de 16 martie, la Reuniunea extraordinară a miniștrilor apărării din statele membre NATO. Evenimentul a avut loc la cartierul general al NATO de la Bruxelles și s-a desfășurat pe fondul războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, concentrându-se pe evoluțiile conflictului armat, împreună cu implicațiile acestuia la adresa Alianței. Reuniunea a fost prezidată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Jens Stoltenberg: NATO nu va tolera niciun atac asupra suveranităţii sau integrităţii teritoriale a aliaţilor./mnecula/dsirbu/ Ne-am activat deja planurile de apărare pentru a proteja Alianța. Ne-am crescut gradul de pregătire și am dislocat trupe de pe ambele maluri ale Atlanticului. Acum există sute de mii de forțe aflate în alertă sportiră în întreaga Alianță, 100.000 de soldați americani în Europa și aproximativ 40.000 de soldați sub comanda directă a NATO, majoritatea în partea de est a Alianței, sprijiniți de puternice forțe aeriene și navale și de apărare antiaeriană.
Reporter: Luni, 14 martie, la sediul Statului Major al Forțelor Terestre a avut loc o întrevedere între șeful Forțelor Terestre Române, generalul maior Iulian Berdilă și omologul său britanic generalul, Mark Carleton-Smith. Întrevederea a urmărit identificarea oportunităților de colaborare în cadrul structurilor NATO dislocate în țara noastră precum și evaluarea și dezvoltarea relațiilor de cooperare prin continuarea participării la exercițiile bilaterale și multinaționale la nivelul Forțelor Terestre. Generalul maior Iulian Berdilă:
Iulian Berdilă: Parteneriatul pe care noi, Forțele Terestre Române, l-am dezvoltat cu militarii armatei britanice este unul recunoscut și este unul care a produs rezultatele necesare menținerii unui set de capacități relevante în regiunea Mării Negre. Aș aminti pe linia instruirii cu partenerul britanic în special această cooperare dintre comandamentul corpului de reacție rapidă aliat și comandamentul corpului multinațional de sud- estul Europei cu platformă de cooperare care, pe noi militarii Forțelor Terestre, ne face mândri că putem contribui la realizarea unei asemenea capabilități.
Reporter: Programului șefului Forțelor Terestre al Marii Britanii în România a mai cuprinsă întâlniri cu secretarul de stat Simona Cojocaru, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu și vizite la sediul comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est și Universitatea Națională de Apărare Carol I din București. Generalul Mark Carleton- Smith:
Mark Carleton - Smith: Sunt extrem de încântat să fiu aici pentru a discuta în următoarele două zile potențialul viitor pe care relația noastră îl oferă ambelor armate și pentru a împărtăși percepțiile și perspectivele noastre asupra consecințelor și implicațiilor invaziei ilegale și imprudente a Rusiei în Ucraina, dar și să discutăm despre modul în care am putea evidenția împreună importanța atâta a apărării, cât și a descurajării în sprijinul Alianței. Vedem multe oportunități privind prioritățile importante referitoare la modernizare și transformare, care sunt necesare pentru ambele armate în timp ce ne confruntăm cu noile provocări asociate războiului epocii digitale și informaționale./mcimpoaca/dsirbu
Reporter: România devine una dintre primele ţări în care se află producția de tehnică și echipamente militare moderne, prin semnarea unui acord de joint-venture între Uzina Mecanică București și General Dynamics European Land Systems România privind producția de transportoare blindate Piranha V. Valoarea acordului este de aproximativ 297 de milioane de euro, iar producția vizează realizarea vehiculelor blindate pentru Armata României, dar are ca obiectiv și piaţa de export, în special în țări precum Slovacia, Cehia cu Bulgaria. O întâlnire dintre experții din Ministerul Apărării Naționale și o delegație constituită din specialiști ai Agenției Europene a Apărării și Statului Major Militar al Uniunii Europene a avut loc joi, 17 martie, la București. Reuniunea specialiștilor a vizat în principal analiza planurilor naționale de investiții în domeniul apărării, capabilitățile militare puse la dispoziţie de statele membre pentru operații sub egida Uniunii Europene și stadiul implementării proiectelor de dezvoltare a capabilităților militare defensive.
Realizator: "Jurnal militar" Radio România Actualități. Mulțumesc, Camelia Stroiu. Mergem mai departe. O ultimă știre de actualitate astăzi. Şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-a întâlnit ieri, 18 martie, la sediul Ministerului Apărării, cu şeful Gărzii Naţionale a statului american Alabama, generalul-maior Sheryl Gordon, care efectuează mai multe vizite în unități militare din România între 9 și 20 martie.
Trecem la subiectul săptămânii. Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, a participat miercuri, 16 martie, la Cartierul general al NATO de la Bruxelles, la Reuniunea extraordinară a miniștrilor apărării din statele membre ale NATO, prezidată de secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Stoltenberg, aşa cum am aflat şi din "Actualitatea militară". Agenda evenimentului, pe fondul războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, s-a concentrat pe evoluţiile conflictului armat și pe implicațiile acestuia la adresa Alianţei. În câteva secunde, interviul cu ministrul Vasile Dîncu. Domnule ministru, vă mulțumim pentru că aţi acceptat să intrați cu noi.
Vasile Dîncu: E o mare bucurie şi pentru mine să mă întâlnesc pe unde cu ascultătorii dumneavoastră.
Realizator: Probabil că aţi observat şi dumneavoastră că în aceste zile, destule deja, se strâng destule zile de când a început războiul în Ucraina, oamenii se uită cu alți ochi către armată, se uită cu mai multă speranță, cu încrederea că lucrurile nu pot avansa mai mult decât se întâmplă la estul Alianței și, iată, dumneavoastră v-aţi deplasat la Bruxelles, la această întâlnire extraordinară a miniștrilor din Alianță Nord-Atlantică, a miniştrilor apărării, la cald, pentru că de-abia aţi ieşit din prima rundă de întâlniri./aburtica/dsirbu/ Care sunt lucrurile care s-au discutat și dacă vă dau speranță aceste lucruri?
Vasile Dîncu: Da, astăzi am avut două sesiuni destul de complexe despre modul în care trebuie să ne organizăm ca pe viitor să nu mai avem surprize strategice, cum a fost acest atac al Rusiei în Europa, totuși și s-a discutat despre Ucraina. A fost prezent ministrul apărării din Ucraina, Reznikov, printr-o teleconferință. Evident, au fost prezenți, de asemenea, și invitații, cei care nu sunt membri NATO, dar sunt partenerii noștri, cum este Finlanda, Suedia. A fost prezent, evident și secretarul Austin, din partea Statelor Unite, din partea zonei militare a NATO, au fost și din partea Uniunii Europene. În această situație s-a reiterat sprijinul pentru Ucraina și, evident, nevoia de a participa cât mai mult la sprijinul Ucrainei, a Republicii Moldova, Georgiei și ţărilor de pe flancul estic. Rolul pe care ţări ca Polonia, România, Slovacia sau țările baltice în au în această zonă, pentru a consolida flancul estic, pentru managementul fluxurilor de refugiați și sprijinul de care au nevoie pentru ca să fie în continuare puternice, să aibă o reziliență destulă pentru a primi, a sprijini Ucraina și a primi refugiați.
Realizator: Este o figură foarte frumoasă pe care o face, iată, poporul român în această relație cu refugiații ucraineni. În același timp, opinia publică din România este foarte îngrijorată. Sunt convins că dumneavoastră, dincolo de funcția publică de ministru al apărării, aveți oameni apropiați, aveți oameni, poate, din familie care v-au întrebat cu aceeași înfrigurare cu care ne-au întrebat și pe noi, ceilalți, care mai avem legătură cu armata: vine sau nu vine războiul peste noi? Care este pericolul real, dincolo de întâlniri, de documentele pe care le-ați amintit mai devreme? În condițiile în care vin trupe aliate din ce în ce mai multe - și la Kogălniceanu și în toate bazele militare. Suntem într-o situație de îngrijorare, dar nu de nesiguranță, bănuiesc.
Vasile Dîncu: Este logică această nevoie a oamenilor de securitate, este logică neîncrederea în promisiunile pe care Rusia le face acum, că Ucraina este singura lor problemă. Este logic ca oamenii să se îngrijoreze cu privire la situația economică sau la situația de securitate a României. Dar ceea ce am discutat la a doua sesiune a fost tocmai întărirea flancului estic, trecerea la o nouă postură NATO în această zonă. Se trece, evident, trecerea la postura de apărare, după ce a fost activată forța de răspuns, înseamnă că flancul estic va fi întărit într-un mod accelerat. Era un proces care era pe termen mai lung, dar acum, aşa cum aţi văzut, avem deja un battle grup, un batalion de luptă care are Franţa ca națiune cadru. S-a anunțat participarea Belgiei, Olandei, de asemenea. Belgia şi Olanda au adus deja oameni în România./dsirbu/ Portugalia ne-a anunţat că va contribui cu trupe, italienii au dublat numărul de avioane, forța aeriană pentru poliție aeriană, nemţii au adus Eurofighters în România, deja dublându-şi, de asemenea, prezenţa. Deci este o preocupare vie în a asigura securitatea României. România nu este singură, România este parte a NATO și a primit și aici toate aprecierile pentru modul în care s-a pregătit pentru a primi trupe străine, pentru a face toate lucrurile ca trupele venite pe teritoriul nostru să intre continu în aplicații cu Armata României, să lucreze împreună la antrenamente. Deci, totul se desfășoară într-o dinamică extraordinară. Oamenii pot să stea liniștiți din această perspectivă, nu există niciun semn că putea fi atacat un teritoriu NATO. Încă o dată, toate țările NATO, Statele Unite, prezente aici prin secretarul Lloyd Austin al III-lea, au reiterat încă o dată hotărârea de a apăra orice centimetru dintr-o ţară NATO, așa cum s-a vorbit și înainte, dar noi nu suntem în această situaţie. Sigur că ne îngrijorează faptul că avem un război, faptul că avem fluxuri de refugiaţi, care vor fi din ce în ce mai puternice, dar dincolo de aceste lucruri, vreau să spun că nu există niciun fel de informație sau nicio îndoială cu privire la faptul că NATO nu va intra în această perioadă într-un conflict militar cu Rusia, nu este în interesul nimănui să pornească al treilea război mondial, așa încât sperăm că prin demersuri diplomatice se va opri și acest conflict din Ucraina și că va fi și mai sigură această situație a noastră de securitate din zonă. Se va întări încontinuu flancul estic de la Marea Baltică la Marea Neagră și principala hotărâre care este pe cale de a se lua la viitorul summit, probabil, este aceea a permanentizării prezenței pe teritoriile țărilor de pe flancul estic a unor battle group-uri, a unor forțe multinaționale care să dea siguranță și, în același timp, continuitate în ceea ce privește securitatea națională și apărarea în această zonă. A fost dezminţită orice propagandă rusă care spunea că nimeni nu va ridica niciun deget pentru a apăra teritoriile din est. Se vede că solidaritatea este reală și ceea ce s-a mai văzut şi astăzi, foarte multe țări au anunțat deja creșterea procentului, ajungerea la 2% din PIB - noi, românii, am anunțat 2,5% din PIB, au mai fost și alte țări care au anunțat deja creșteri importante, pe lângă evenimentul major, care a fost anunțul Germaniei de a aduce o mare contribuție, 2% din PIB-ul Germaniei pentru apărare colectivă.
Realizator: Vorbeaţi mai devreme, domnule ministru, despre diplomație, anticipând cumva ceea ce vroiam să vă rog să spuneți la sfârșitul interviului. Acum ceva timp am vorbit, eraţi tot la o întrunire NATO foarte importantă și spuneați atunci că dumneavoastră, dincolo de faptul că sunteți pasionat de istorie, faceți istorie chiar în momentul ăla, împreună cu colegi din Europa, istorici./mnecula/ Iată că atunci era pace, acum este război. Credeți că și acum veți face istorie împreună cu NATO prin stoparea acestui război și prin permanentizarea securității mondiale, până la urmă?
Vasile Dîncu: Sigur că lumea nu va mai fi în viitor așa cum a fost. Este o frază care se spune adesea, dar de data aceasta chiar așa va fi. Suntem o schimbare de lume în acest moment. Acest război neașteptat, pentru că, până la urmă, toată lumea a avut speranța că se va ajunge la un consens și nu se va ajunge la un război de asemenea amploare. Din păcate, s-a întâmplat. Diplomația încă mai poate să facă minuni. Se caută pacea peste tot, până la urmă. Sperăm că această pace va aduce cu sine și o nouă gândire despre viitor, o nouă gândire legată de securitate, o nouă gândire legată de descurajarea tuturor celor care ar putea, la un moment dat, să amenințe pacea și prosperitatea lumii. O reinvestire umanistă, să spunem, a sistemelor noaste de dezvoltare socială, politică și garanții pe care întreg sistemul mondial trebuie să și le ia că nu vom mai ajunge în această situație. Mileniul al III-lea ar trebui să fie unul mai degrabă spiritual decât unul în care să avem aceste bătălii pentru spațiul vital sau pentru împărțirea lumii, ceea ce credeam că a trecut demult. Vin dintr-un secol și dintr-un mileniu care a apus, sperăm într-o nouă eră și sperăm într-o eră a păcii și aceasta ar fi adevărata istorie pe care am putea-o face.
Realizator: Vă mulțumesc foarte mult, domnule Vasile Dîncu. Invitat la subiectul săptămânii a fost ministrul apărării naționale. Vă mai așteptăm la Radio! Mulțumesc!
Vasile Dîncu: Mulțumesc foarte mult!
*
Realizator: Ultimele cinci minute de "Jurnal militar". Astăzi am ajuns la ultima rubrică, din care aflăm vești despre militarii de la militarii aflați în misiune în afara țării, din care vom afla, din păcate, ceea ce spuneam și la început, că încă un militar și-a pierdut viața în urma unei afecțiuni medicale, în Kosovo. Teodora Mazere de la Jurnal Militar Craiova a realizat grupajul.
Reporter: Începând cu anul 2015, România participă în cadrul misiunii de pregătire a Uniunii Europene "European Union Trianing Mission" la implementarea eforturilor europene de reconstrucție a forțelor armate centrafricane. Această misiune are drept scop oferirea de asistență autorităților Republicii Centrafricane pentru reconstituirea sectorului național de apărare, grav afectat în ultimul deceniu de instabilitate și de acțiunile grupurilor armate. Desfășurarea acestei misiuni se face pe trei axe, la nivel strategic, cooperativ și tactic. Locotenent-colonelul Olimpiu Golea, observator militar în Republica Centrafricană./mcimpoaca/dsirbu
Olimpiu Golea: În Republica Centraficană, în Bangui, unde sumtem noi dislocaţi, nu există atacuri, dar au fost incidente şi tot timpul planează acest risc. Sigur că da, există tot timpul informaţii despre grupuri armate care vor să pună presiune pe instituţiile statului. Rămâne imprevizibil.
Reporter: De la Ecuador ne îndreptăm spre Europa, mai precis, în Polonia, acolo unde acționează "Gheparzii de Fier". Militarii contingentului românesc au participat zilele acestea alături de aliații grupului de luptă, cât și de militarii Brigăzii 15 Mecanizate din Polonia la exercițiul Puma 22. Poligonul South Hills, aflat în proximitatea bazei de antrenamente Bemowo Piskie, a fost în locul de desfășurare al acestei acțiuni. În cadrul exercițiului tactic cu trageri de luptă au fost folosite și aparate de zbor de tip F-16 Fighting Falcon și MIG-24 Hind. Experiența dobândită pe parcursul celor cinci luni de misiune și-a spus cuvântul, artileriștii antiaerieni dobrogeni reușind să angajeze cu precizie și rapiditate toate țintele aeriene materializate de plutonul de aruncătoare al aliaţilor americani. Rămânem pe bătrânul continent şi coborâm în Balcani, mai precis, în Bosnia şi Herţegovina, acolo unde în cadrul Rezervei Intermediare pentru Operația EUFOR ALTHEA, acţionează şi compania formată din 133 de militari ai Batalionului 22 Infanterie "Romanați" din Caracal. Dislocați la începutul lunii martie, "Scorpionii Verzi" desfășoară misiuni în sprijinul autorităților locale, având ca scop menținerea unui climat de securitate și stabilitate în Bosnia și Herțegovina. Alături de compania românească au fost activate companiile de rezervă din Bulgaria, Slovacia şi Austria. Locotenentul Andrei Murariu, comandantul companiei de infanterie din cadrul Rezervei Intermediare pentru Operații EUFOR ALTHEA:
Andrei Murariu: Dislocarea noastră s-a făcut atât cu personal, cât şi cu tehnică militară. Spre exemplu, vehicule blindate de trupe, autospeciale /.../, camioane. O parte dintre vehicule, în special cele ușoare, au fost transportate pe cale rutieră, pe roți, iar celelalte, pe trailere. Am reușit să trecem peste faza de integrare până acum. Totul s-a realizat prin sprijinul plutonului deja dislocat aici şi a comandamentului batalionului.
Reporter: Încheiem rubrica misiunilor internaționale cu o veste tristă. Plutonierul-adjutant Gabi-Victor Roman, aflat în misiune în Kosovo, a decedat luni, 14 martie, din cauza unor afecțiuni medicale. În vârstă de 43 de ani, militarul român acționa în cadrul misiunii KFOR şi urma să se întoarcă în țară în luna aprilie. Trupul neînsuflețit al camaradului nostru a fost adus miercuri în țară, ceremonia militară de repatriere având loc la Baza Aeriană Boboc. Veteran al teatrelor de operații din Irak și Afganistan, plutonierul-adjutant Gabi-Victor Roman era angajat al Ministerului Apărării Naționale din anul 2000.
Realizator: "Jurnal militar" la final. Am ajuns la ultimul minut. Vă invit ca de la ora 11:00 să o ascultați pe Sonia Raicu la emisiunea "Feciori la oaste". "Pro Patria" mâine, de la 9:30 la TVR1. Pe noi ne găsiţi pe pagina de Facebook Jurnal Militar by Ora Armatei. Sunt Cristian Dumitrașcu! Vă salut regulamentar!