Urmărire penală pentru rasism şi fascism
Trei cetăţeni din Miercurea Ciuc au fost trimişi în judecată după ce au afişat o pancartă antisemită, lângă care s-au fotografiat.
05 August 2010, 08:54
Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita a început urmărirea penală în cazul a trei cetăţeni din Miercurea Ciuc, pentru instigare la discriminare şi constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist şi xenofob.
Ei sunt acuzaţi că, la începutul lunii aprilie, ar fi afişat în faţa supermarketului Kaufland din reşedinţa de judeţ o pancartă inscripţionată în limba maghiară cu mesajul "Ruşine să-ţi fie, iar ai cumpărat de la evrei", lângă care s-au fotografiat.
Afişul a mai fost folosit împotriva evreilor, în Ungaria, la sfârşitul anului 1944, în cele câteva luni cât prim ministru a fost Ferenc Szálasi, întemeietorul teoriei ultrarasiste a hungarismului şi al partidului politic maghiar germanofil şi antisemnit “Crucile cu săgeţi”- Nyilas-Keresztes.
Cei trei au depus o cerere de aprobare pentru desfăşurarea acţiunii pe care au organizat-o în 6 aprilie la Primăria Miercurea Ciuc, în numele organizaţiei extremiste din Ungaria „Mişcarea Garda Maghiară, Batalionul Wass Albert, Plutonul Secuiesc”.
Poliţia s-a sesizat din oficiu dar şi-a declinat competenţa în vederea soluţionării cazului către Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita.
Siteul organizaţiei conţine şi acuzaţii la adresa Israelului şi SUA
Rezoluţia de începere a urmăririi penale este postată pe site-ul organizaţiei neînregistrată juridic, unde doi dintre acuzaţi sunt membri fondatori.
Pe acelaşi site sunt postate mai multe caricaturi, cu titlul „Libertate pentru Palestina”, în care Israelul şi Statele Unite apar personificate ca nişte criminali care ucid persoane nevinovate.
Pe acelaşi site, în finalul prezentării de pe pagina de deschidere a Gărzii Secuieşti se subliniază "Székelyföld nem Románia!" adică „Ţinutul Secuiesc nu este România”.
Cei doi fac parte din grupul iniţiatorilor proiectului de hotărâre depus la Primăria din Miercurea Ciuc prin care se cere schimbarea denumirii străzii Mihai Eminescu în strada Attila, în motivaţia acesteia afrmându-se că Eminescu este hungarofob şi xenofob.
În rezoluţia de începere a urmării penale se arată că sunt indicii temeinice privind comiterea infracţiunilor de instigare la discriminare şi constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist şi xenofob.