”Un credit mai scump contează foarte mult în ecuația generală a creșterii economice”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI -

Realizator - Daniela Petrican: Banca Națională a României a majorat din nou rata dobânzii de politică monetară de la 6,25 la 6,75% pe an. Potrivit datelor statistice ale BNR, este cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani. Banca centrală își motivează decizia prin faptul că energia electrică și alimentele tot mai scumpe au urcat rata anuală a inflației în septembrie la aproape 16% peste nivelul prognozat. O ușoară reducere a prețurilor a avut loc doar în cazul combustibililor, pe fondul scăderii cotației petrolului, mai spune BNR, care se așteaptă în ultimele luni ale acestui an la o relativă stagnare a activității economice.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Prețul combustibilului, care în ultimele zile a urcat recent și Banca Centrală Europeană, dar și Rezerva Federală Americană au decis să majoreze rata dobânzii de politică monetară, în încercarea de a tempera inflația. Cu ce implicații? Aflăm imediat de la invitatul " Apelului Matinal", Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale de la Academia de Studii Economice București. Bună dimineața!
Adrian Mitroi: Bună dimineața!
Realizator - Cătălin Cîrnu: Domnule profesor, cum am cataloga această mișcare a Băncii Naționale a României?
Adrian Mitroi: Păi, vă propun să încep prin spiritul general al emisiunii dumneavoastră, să vedem partea bună și optimistă a lucrurilor. Evident că nimănui nu îi place să vadă o dobândă mare și costul mai mare a creditării, cu toate consecințele, care înseamnă mai ales la credite. Acolo ne este grija cea mai mare, dar eu mă uit și la consecința ușor pozitivă pe care o văd aici. Sunt două comentarii printre rânduri ale Băncii Centrale. Cel care îmi place cel mai mult este cel despre o inflație care în viitorul apropiat probabil că se va tempera, evident, la pachet și cu o temperare a creșterii economice. Și faptul că dispozitivul de reglaj al Băncii centrale a fost doar pe 0-5 puncte procentuale nu pe 0-75, era mai dur până acum, e mai fin, indică că undeva la sfârșitul acestui an avem inflația cea mai mare, mai ales cea energetică, pe care o sugerați, și alimentară. Am avut un an greu și probabil că se va vedea asta, mai ales din punct de vedere al precipitațiilor, dar și lipsa vântului a contat în prețul energiei așa că la pachet m-aș uita în primul rând și la faptul că acest potențiometru a scăzut, al Băncii Centrale, către 0-5. Probabil va fi așa ca și toate celelalte bănci centrale. Au început să se îngrijoreze chiar și băncile centrale, să știți, un pic, de efectele - și aici este important de luat în considerare efectul asupra creșterii economice. Un credit mai scump contează foarte mult în ecuația generală a creșterii economice. Ai credit scump, ţi-e mai greu să plăteşti ratele și nu mai ai nici dorința și apetența pe care o aveai, probabil, la ROBOR-ul atât de mic cu care credeam noi că vom sta indefinit. Uitați ce complicat este pendulul economic. Câteodată te poziționează foarte bine, altădată mai puțin favorabil.
Realizator - Daniela Petrican: Şi ne așteptăm la o nouă scumpire a creditării? Vom vedea și rate mai mari pentru cei care plătesc deja împrumuturile la bănci?
Adrian Mitroi: Da, dar nu atât de mult, pentru că banca este un comerciant ca întotdeauna și folosește orice oportunitate. Ați văzut ce ne-am îngrijorat cu ROBOR-ul crescând, când crește inflația și când banca centrală transmite un mesaj. Cine ne transmite mesajul în care avem cea mai mare încredere? Banca Centrală. Mai puneau și ele și observam că această creștere de la Banca Centrală se vedea ceva mai mult în ROBOR. Deci, cele 0,75 duceau cu ceva mai mult în creditul de care vă spuneam mai devreme. Eu cred că nu se va mai întâmpla așa, pentru că mesajul este: "se calmează rata inflației". Vom trece printr-un an dificil economic, cu creștere economică evident mult mai mică, însă lucrurile sau ce a fost mai greu, din punct de vedere al in al inflației, am lăsat în spate.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Dumneavoastră, ca specialist, ca analist, ați sesizat, vedeți un plan clar pentru stabilizarea situației economice și financiare?
Adrian Mitroi: Financiare, da, economice, nu, dacă facem o distincție complicat aici. Deci, din punct de vedere al finanțelor, cursul valutar, de exemplu, este unul din marele, cred că este atuul nostru cel mai important la acest moment. Da, evident, un curs stabil, știți unde se vede? În dobânzi mai mari. Nu poți să ai și unul și celălalt. Și atunci, din punct de vedere economic, sunt îngrijorat și preocupat. Vă spuneam de presiunea pe industriile mai ales care depind de agricultură, care depind mult de prețul combustibilului, spuneați mai devreme, iar a început să crească. Da, și cotațiile pentru primăvară sunt din nou în creștere. Am avut o perioadă de relaxare, dar sunt ușor optimist. Mă uit la America, care ne transmite și ea un mesaj de preocupare pentru economie, Europa, la fel. Cred că politicienii au intrat în zona importantă acum, în care își dau seama că trebuie să protejeze, de fapt, lucrul cel mai important de care sunt responsabili: economia. Performanța economică ne protejează și mai ales la acest impozit, care se numește inflație, pe care o plătim toți, mai ales cei care suntem în clasa vulnerabilă, în care, de exemplu, plătim peste jumătate din veniturile noastre pe energie, consum, alimente, transport. Aici înseamnă că ești într-o poziție vulnerabilă, tu și familia ta și ai puțini bani, de exemplu, să economisești. Şi un ultim comentariu în aspectul pozitiv, dobânzi mai mari la bănci. E interesant, ar fi păcat să lăsați banii să se ia doar pe contul curent sau, și mai rău, într-o formă de cash, da, în buzunar sau în poșetă.
Realizator - Cătălin Cîrnu: La saltea...
Adrian Mitroi: La saltea, da, sub nicio formă, sau schimbați în euro și, mai rău, sau schimbați în dolari, și mai rău. Niciuna din aceste variante nu le recomandăm, la cursul, cel puțin, de finanțe personale. Bănuții trebuie puși cu ambiție la banca comercială, chiar dacă ai, de exemplu, 5,5% din care mai plătești și impozit 10%, totuși este ceva și nu ai voie să nu fii atent și pe partea aceasta a banilor să-i economisești cât de mult poți, să pui deoparte cât de mult poți și dacă îți este la îndemână, să nu cumva să stai pe bani cash. Măcar la o lună de zile dacă poți și la mai mult, să ai o dobândică un pic mai mare.
Realizator - Daniela Petrican: Dar pe fondul creșterilor de prețuri la materiile energetice, la carburanți, putem să ne așteptăm în continuare la scumpiri în lanț, pentru că avem deja facturi de gaze și energie duble, triple. Cât de mult se pot scumpi toate?
Adrian Mitroi: Nu cred. Este firesc ce întrebați. Noi până în august mai avem schema de compensare, ca să vedeți ce importantă a fost această schemă de compensare, a contat. Banca centrală a vorbit ieri în comunicat și a spus: vă dați seama unde am fi fost fără această plafonare și compensare - și nu o facem doar noi, o face o Europă întreagă. Să știți, este foarte serios. Eu chiar cred că trebuie gândit pe termen lung, dar nu cred că economia mai poate suporta în continuare aceste prețuri foarte mari, pentru că ce se întâmplă, spunem noi, în economie se rupe cererea, oamenii vor găsi alte soluții, vor renunța la proiectele lor de consum, de investiții și așa mai departe. Și nici ei, comercianții de aceste produse, nici lor nu le va fi convenind această situație. Probabil acest echilibru va fi ceva mai sus. Într-adevăr, aveți dreptate, asta înseamnă că va trebui să fim mai economi, mai reticenți în consumul nostru pe care ni-l putem permite să-l amânăm, mai atenți cu tot ceea ce până acum luam de bun consumul, energia ieftină, ni se păreau firești. Ei, uitați că nu este atât de simplu. Dar pe ansamblu, România, dependența noastră scăzută, 90% producem intern, ne pune într-o poziție favorabilă. Și dacă mă întrebați de ce avem costurile atât de mari, deși noi nu depindem atât de mult, o să vă răspund că nu avem probabil încă sistemul de reglementare suficient de bine pus la punct. Competiția, probabil ne-am grăbit și cu liberalizarea. Am văzut prima dată partea dificilă a lucrurilor și cea favorabilă a întârziat să apară imediat, pentru că trăim într-o lume foarte complicată și competiția internațională nu ne lasă ezitările noastre să să nu plătim și prețul acestor ezitări de decizii. Deci, în concluzie, nu suntem rău poziționați și agricultura noastră este performantă, energetic stăm foarte bine, probabil că va trebui să fim un pic mai gospodari în materii de politici publice și economice. În concluzie, sunt moderat optimist, așa, pentru viitor, financiar nu mă îngrijorez, economic, în schimb, din punct de vedere al creșterii economice, al industriilor care suferă mult din costurile mari energetice, acolo, da, sunt preocupat.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Da, e clar. Trebuie să rămânem și optimiști, cum spuneați, dar și echilibrați. O întrebare, însă, ne macină și poate ne veți elucida misterul, de ce a crescut atât de mult prețul carburanților, în condițiile în care cotațiile țițeiului au rămas la fel? Și nu vorbesc doar de România, ci de întreaga lume sau de Europa.
Adrian Mitroi: Păi, exact ce vă spuneam mai devreme, comerciantul ce va face, ce știe, e să facă cel mai bine? Când are oportunitatea să îţi paseze ţie costurile lui mai mari, o va face. Şi ce mai face? Va încerca să își acopere ulterioare...
Realizator - Cătălin Cîrnu: Pierderi.
Adrian Mitroi: Potențiale costuri și tot cu aceste costuri mai mari, pentru că nu are suficient de multă competiție. Consumatorul nu este suficient de informat, este vulnerabil. Și gândiți-vă ce dificil este să iei o ..., ce complicat ar fi fost dacă nu am fi avut acest sprijin din partea guvernului. Și, în concluzie, este un gen de industrie foarte complicat, şi cel al finanțelor este la fel, în care consumatorul, vedeți, întotdeauna cade pe locul doi. Pe primul loc este, deși, dacă-i asculți și pe ei, și ei se plâng că sunt în pierderi, da, și că nu le mai finanțează băncile afacerile. Deci, per ansamblu, este clar o indicație, așa cum este desenat acest sistem, nu este potrivit pentru societatea modernă, care este acum. Probabil trebuie găsită o altă formulă, mult mai solidă. Statul trebui, ar trebui, cred eu, să fie mult mai serios implicat. Ceea ce noi predam acum câțiva ani de zile, liberalizare, capitalism fără /oprelişte/, nu mai este potrivit într-o economie atât de vulnerabilă energetic, cum ne-am dovedit că suntem, ca să nu mai vorbim, ați văzut că noi am uitat, dar noi venim totuși cu vulnerabilitatea medicală. Nu uitați ce datorie publică am acumulat, ce costuri mari de finanțare a acestei datorii avem. Și toate astea la pachet se văd, evident, într-o inflație mai mare, pentru că toată lumea se bate, pe ce se bate, pe credit ieftin astăzi, pe resurse ieftine. Și atunci, la pachet ai această situație incertă economic. Asta justifică de ce economic sunt ceva mai puțin optimist decât sunt financiar. Cred că nu avem grijă din punct de vedere financiar. În schimb, economic aș sugera atenție, precauție și tot ceea ce înseamnă gospodărire foarte atentă atât la nivel individual, cât și la nivel mai mare ar trebui să fim mult mai atenți și mai precauți cu tot ceea ce facem în politici publice, în cheltuirea banilor, în planurile de viitor.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Ar merita să mai discutăm o ultimă întrebare, însă, dacă îmi permiteți, și v-aș ruga un răspuns scurt: în afară de companiile de profil, mă gândesc la cele de pe piața petrolieră, cine mai câștigă din toată această creștere a carburanților?
Adrian Mitroi: Dar uitați-vă prima dată cine pierde și cine este în partea exact opusă, cine... Deci, marii câștigători - evident că sunt traderii, cei care sunt foarte bine poziționaţi - dar știți care sunt câștigătorii? Cei foarte bine informați, cei aproape de culisele puterii, care știu exact mutările care sunt. Aceştia sunt, de fapt, cei care capitalizează această informație și poziția lor, de aceea statul puternic, astăzi, să știți că nu este un stat care stă deoparte. Statul puternic, astăzi, este un stat care exact acolo se concentrează pe cei care câștigă doar profitând, vă spuneam, de această asimetrie care există în piață: consumatorul nevinovat, neinformat, dar obligat să cumpere produsul acela, producătorul, furnizorul care face, evident, ce știe să facă cel mai bine, să-i pună consumatorului toate riscurile și toate costurile estimate de viitor mai mari.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Precauție și cumpătare cu mult optimism. Mulțumesc, domnule profesor.
Adrian Mitroi: Mulțumesc și eu.
Realizator: Adrian Mitroi, profesor universitar, analist și comentator pe probleme economice și financiare, a fost invitatul de astăzi al "Apelului matinal".