Ucraina reprezintă pentru Rusia "o zonă de securitate"

Realizator: Sorin Croitorescu - Bună ziua tuturor. Așadar, sunt în desfășurare operațiuni militare rusești ample în Ucraina vecina. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este în ședință, reunit de oră. Este posibil ca pe parcursul emisiunii noastre consacrată desigur situației din Ucraina să avem și o declarație în direct a președintelui Klaus Iohannis, după această reunit a CSAT. Până atunci însă, o să discutăm cu un analist militar, un specialist în strategie, o să discutăm cu oameni politici, o să discutăm cu analiști, în general, despre ce se întâmplă, la ce ne putem aștepta și ce ne rezervă măcar zilele următoare. Așadar, îl invit pentru început la microfonul emisiunii noastre la Radio România Actualități în direct prin telefon, pe generalul în retragere Gheorghe Văduva, specialist în strategie militară, doctor în strategie militară și specialist în geopolitică și fost grănicer. Am onoarea, domnule general.
Gheorghe Văduva: Toate cele bune.

Realizator: Domnule general, din punct de vedere al strategiei ce sugerează aceste operațiuni? Ce ar putea urmat după ele? Gheorghe Văduva: O, Dumnezeule, dar câte sunt! Sigur că ce se întâmplă acolo este foarte grav și este foarte dramatic, dar era de așteptat ca Rusia să reacționeze așa, datorită, mă rog, evoluţiei complet nefavorabile pentru ea a situaţie geostrategice, geopolitice şi geostrategice. Geopolitice, adică e vorba de, eu ştiu, probleme /.../ implicate în politică, iar geostrategice este vorba de dispozitive care se aşează în vederea unei viitoare confruntări. Toată planeta este înţesată de astfel de dispozitive, inclusiv cosmosul. Nu ne putem aștepta la nimic bun în anii în care urmează, dacă lucrurile vor continua așa. Obiectivele strategice ale Rusiei, în opinia mea, sunt mai multe. Unele sunt directe, altele sunt..., altele rezultă din ce se va întâmpla în continuare. Sigur, pretextul este protecția celor două autoproclamare republici, Donețk și Lugansk, din Donbas. Importanţa loc este extrem de mare chiar şi pentru Ucraina, deşi aceste republici sunt locuite..., aceste teritorii sunt locuite în majoritate de populație ruta, 70%.

Realizator: Da, şi mă întreb, domnule general, iertaţi-mă că vă întrerup o secundă numai, mă întreb dacă acest pretext stă în picioare, pentru că nu cred că erau asupriți cei 80% ruși de către cei 20% ucrineni, mă gândesc, în acele republici.
Gheorghe Văduva: A, nu, în niciun caz, în nu niciun caz. Doar Ucraina reprezintă pentru Rusia o zonă de securitate, o zonă de siguranță strategică de proximitate. De la Kiev până la Moscova sunt 700 de km în linie dreaptă. Rusia se consideră amenințată de faptul că Ucraina a aderat pentru Occident, pentru integrarea în Uniunea Europeană și NATO, așa. Şi ştiţi foarte bine că de ani de zile se luptă Rusia pentru ca să împiedice cu orice preţ această aliniere a Ucrainei, şi e dreptul ei ca ţară suverană şi poate să facă ce doreşte - la vest, la un concept, mă rog, democratic, în care ne-am aliniat cu toţii. Ei bine, pentru Rusia acest lucru este total neconvenabil. După fenomenul Maidan a provocat, ştiţi foarte bine, nu mă așteptam la chestia aceasta, reacţia aceea puternică din Crimeea...

Realizator: Din Crimeea, da.
Gheorghe Văduva:...după care a alipit-o, având o grămadă de motivații, inclusiv /.../ a populaţiei şi s-a declanşat conflictul din Doneţk, susţinut bineînțeles de Rusia, că altfel oamenii aceia nu aveau mijloace necesare să lupte cu armata ucraineană, care are 200.000 de oameni, și care provenea la urma urmei din Armata Roşie, deci avea tehnică şi mijloace pe care le avea şi Armata Roşie la acea dată.

Realizator: Şi educație militară, să spunem, tot de sorginte rusească.
Gheorghe Văduva: Da, sigur, şi instrucţie şi educaţie militară, aveau avioane de ultimă speță, mă rog, în vremea aceea. Deci, practic, cele două regiuni, repet, nu aveau nicio șansă dacă nu erau ajutați de ruși. Obiectivele strategice ale Rusiei sunt mai numeroase aici; sunt câtev. În mod direct, stăpânirea sau asigurarea, de aceea le-a și declarat..., a şi declarat Duma şi în urgenţă, că recunosc independența acestor două teritorii separate, care nu sunt chiar cât regiunile Lugansk şi..., si sunt mai mici, doresc extensia lor acolo. Dar, concomintent cu aceasta ei doresc mult mai mult, vizează gurile Dunării, pentru că...

Realizator: E, şi aici intrăm și noi oarecum în joc, ca să zic așa, nu?
Gheorghe Văduva: Da, da, sigur, ne afectează și pe noi. Gurile Dunării, pentru că Dunărea reprezintă unul dintre cele patru mari culoare strategice Est-Vest - primul, ştiţi foarte bine, culoarul strategic baltic, așa, al doilea este culoarul strategic central european, care începe /.../, deci din Ucraina de acolo, care a fost cândva al polonezilor, şi se derulează de-a lungul..., la nord de lanțul muntos european şi ajunge în Normandia - eu îi zic bulevardul strategic al războaielor europene, pentru că pe aici s-au desfăşurat toate, inclusiv Primul şi Al Doilea Război Mondial. Al treilea este culoarul strategic al Dunării, foarte important pentru toată lumea, întrucât acesta este un culoar strategic care are - geopolitic, geostrategic - care are o valoare extraordinară pentru transporturi, pentru circulație pe apă și așa mai departe.

Realizator: Şi geografic, pentru ascultători, să fac și eu o precizare, e cunoscutul culoare Rin-Main-Dunăre.
Gheorghe Văduva: Exact! A scris Şeicaru 'Dunărea a fost la cinci mari' , aşa, o carte superbă pe chestia aceasta. Al patrulea este culoarul strategic Marea Neagră - Marea Mediterană. Cele două culoare maritime, cel de nord, echipat cu Nord Stream, și cel de sud care urmează să fie echipat cu Sud Strem, reprezintă spațiile de ieșire a Rusiei la oceanul cald. E obiectivul strategic al Rusiei de când există ea pe pamantul acesta, că numai pe culoarele acestea poate să iasă la oceanul cald. La Pacific, acolo în zona aceea, este gheaţă multă, pe timp de iarnă toate porturile acestea militare sunt aproape îngheţate, mai puțin cel de la Marea Neagră. Deci Rusia visează /.../. Mai mult decât atât, între aceste culoare strategice, între Marea Baltică și Marea Neagră, așa, care e distanţa cea mai mică, e un fel de gâtuitură a continentului european, asta e un fel de rocadă strategică în situația confruntării Est-Vest sau Vest-Est. Aşa a fost mereu. Vorbea şi Friedman despre treaba aceasta, el îi spunea o zonă de securitate..., de sanitară, mă rog, care să protejeze vestul de est. Eu îi zic falia strategică, pentru că linia aceasta desparte, separă partea de est, dominată de Rusia, de partea de vest, care este partea occidentală, democratică, prosperă și așa mai departe. Prima rocadă strategică se află chiar pe acest aliniament, începe de la Marea Neagră, merge pe teritoriul Republicii Moldova. Ăsta este motivul pentru care în 1812 ruşii au anexat Moldova și nu au mai lăsat-o de atunci, decât perioada dintre cele două Războaie Mondiale. Se continuă prin Ucraina, prin Belarus, și o parte din Belarus, şi în Ţările Baltice, mă rog, dar până la Ţările Baltice ei păstrează acolo ca un capăt, ca o ieșire la acest culoar strategic zona Kaliningrad, unde au concentrate masive, inclusiv rachete Iskander, o mulțime de alte forțe. Există un culoar, un culoar care asigură accesul Rusiei la teritoriul ei de la Kaliningrad, fostul Königsbergul - ce păcat, ce păcat că nu au păstrat denumirea oraşului lui Kant, Immanuel Kant. Ei, pe culoarul acesta, care este 100 şi ceva de kilometri, sunt două drumuri şi o cale ferată. Ei bine, unul dintreobiectivele ruseşti, probabil, obiective strategice, este ca acest culoar să fie al lor sau măcar..., este la graniţa dintre Polonia și Lituania, pe partea lituaniană, nu se amestecă în partea poloneză.

Realizator: Domnul general, din ce îmi spuneți este clar că acest fenomen care a început practic concret în această dimineață, de operațiuni militare rusești, ampli, în Ucraina, este un fenomen extrem de complex. Nu v-am întrerupt pentru că m-a fascinat această, știu eu, expunere geopolitică pe care aţi făcut-o şi e clar că nu e vorba în niciun caz doar de cele două regiuni separatiste din Ucraina, deși toată lumea spera ca asta să fie, așa ca o similitudine, cu războiul din George, să spunem, când după ce Abhazia și Osetia de Sud au fost, știu eu, au intrat trupele rusești acolo. A fost un război de câteva zile și lucrurile au intrat într-un conflict înghețat. Dar din ce îmi spuneți dumneavoastră acuma despre aceaste linii și culoare strategice lucrurile se pare că vor mai evolua.
Gheorghe Văduva: E mult mai grav.

Realizator: E mult mai grav.
Gheorghe Văduva: E mult mai grav. Sigur că nu vizează chiar toate lucrurile acestea, că nu are forţă ca să rezolve treaba, dar ei pot să facă chestia asta. Şi, în nici un caz, Rusia nu doreşte să intre în conflict cu NATO, să fie foarte clar. NATO are 51%, 50% din PIB-ul lumii, ţările NATO au 50% din PIB-ul lumii, plus un buget fantastic de o mie de miliarde. Rusia are 70 de miliarde de dolari bugetul ei militar. Nu se poate face o..., nici nu poate fi vorba de un conflict de lungă durată, deși Rusia - asta este partea ei, asta este zona ei de siguranță, de siguranță strategică - componenta nucleară. Cele trei armate dispun de 8.000 de capete nucleare modernizate toate. Toate sunt moderne, inclusiv cu racheta asta nouă, Sarmat 28, care are cap hipersonic, plus sistemele de arme hipersonice, pentru că le-au construit între timp. Dar, oricât ar fi ei de bine dotaţi, s-au înarmat până în dinţi - bine, americanii sunt înarmaţi până în creştet - nu se pune problema asta de confruntare între aceste două mari puteri sau între NATO şi Rusia. Dar, Rusia crează un 'fait accompli', un fapt împlinit.

Realizator: Da, și o cu totul altă poziţie la eventuale negocieri ulterior.
Gheorghe Văduva: Exact. Eu mă aşteptam, mă aşteptam, vă spun sincer, de multă vreme, şi am tremurat pentru asta, pentru că ne afectează şi pe noi foarte tare. Mă aşteptam la o manevră strategică pe linii exterioare din Marea Neagră, pe la gurile Dunării, în raioanele Cahul şi Ismail, Bolgrad și Ismail, pe care după ce au anexat Republica Moldova, cu ultimatumul din '40, le-au trecut în Ucraina, au trecut la Rusia aceste două. De ce le-au trecut? Pentru că pe ei interesează intrările în aceste culoare. Asta era intrarea în culoarul strategic al Dunării şi al Mării Negre, care trebuia stăpânit de ei, şi au şi schimbat compoziţia populaţiei din 1812 încoace. Aşa au făcut şi în nord, în partea de Bucovina de Nord, acolo, un culoar între Bucovina de Nord şi în zona Galiţiei..., mă rog, Ucraina făcea parte din ei. Într-un fel, ei au şi creat Ucraina ca stat. Ea nu a existat înainte, decât vreo trei ani după Primul Război Mondial. Este făcătura lor acolo, pentru ca să aibă nişte mijloace foarte..., să-şi după populaţiile către zona caldă - în Siberia acolo sunt 60 de grade.

Realizator: Cu minus să spunem, da.
Gheorghe Văduva: Da, să aibă o bază de plecare la ofensivă spre Vest, ca să-şi asigure lucrul acesta în caz 'de'. Ăsta era obiectivul lor dintotdeauna, de când există Rusia, de când e Rusia ca mare putere pe pământul acesta. Eu mă aşteptam la o manevră strategică, vă spuneam, pe liniei exterioare din Marea Neagră, ale cele două raioane, prin Republica Moldova, /.../ găgăuzi, să facă legătura cu Transnistria, unde au depozite acolo, depozite colosale, să încercuiască Ucraina, s-o scoată de la Marea Neagră. Ăsta era obiectivul lor. Asta este şi acum, să ştiţi.

Realizator: Deci, din ce spuneţi, este clar că mişcarea asta o să continue poate prin partea de sud a Ucrainei, se vor uni oarecum, mă gândesc, sau asta vizează strategia.
Gheorghe Văduva: Da, dar...

Realizator: O să vă întrerup, domnule general, cred în scurt timp, pentru că preşedintele Klaus Iohannis va face declaraţii de presă, după CSAT va intra în direct şi la noi această declaraţie de presă a preşedintelui Klaus Iohannis. Dar mai avem cred câteva secunde. Vă rog.
Gheorghe Văduva: Deci, asta vă spuneam, că este o chestiune pe termen lung aici. Nu ştiu dacă Rusia va avea resurse să facă toate acestea, pentru că, dacă, mă rog, şi invadarea Irakului, şi toate lucrurile acestea care s-au întâmplat, şi războiul din Afaganistan, toate astea au făcut treaba aceasta având un suport enorm. Sunt 36 de ţări, 32-36 de ţări care au participat şi la războiul antiterorist declanşat de SUA, care în jurul lui şi-au coalizat forţe. Rusia nu are pe nimeni.

Realizator: Rusia nu prea are pe nimeni, da aşa e.
Gheorghe Văduva: Deci, mă rog, China, dar China se rezervă, pentru că...
Realizator: China ar fi suficient, că ar fi cam cât toate...

Realizator: Continuăm emisiunea de dezbatere de la RRA.
Acum să vedem cu se poziţionează partidele politice de la noi faţă de această situaţie. Presupun că aici există un numitor comun la toate partidele politice, dar vreau să ştim cum sunt exact punctele lor de vedere. Şi atunci am invitat în emisiune şi politicieni de la partidele reprezentate în parlament. Începem cu dl Lucian Romaşcanu, PSD, purtător de cuvânt. Bună ziua, dle Romaşcanu.
Lucian Romaşcanu: Bună ziua, mulţumesc pentru invitaţie.

Realizator: Vă mulţumim pentru că aţi acceptat. Vă rog, spuneţi-mi, cum vede PSD această criză?
Lucian Romaşcanu: Da, nu sunt purtător oficial de mesaj al partidului, dar ca ministru, ca membru al guvernului din partea PSD, parsoană care participă la deciziile partidului, pot să spun că suntem şi noi, cum este toată ţara, suntem îngrijoraţi de evoluţiile care au loc acum în Ucraina. Este fără precedent la această scară şi este un lucru care ar trebui să fie, aşa cum a spus toată lumea, drastic şi rapid penalizat de comunitatea internaţională. Suntem, da, în secolul XXI, trăim modificări de frontiere, ne pe calea dialogului şi a diplomaţiei, ci pe calea armelor, ceea ce este intolerabil şi sigur că trebuie să ne pună în faţa unor decizii extrem de importante.

(Ştire în curs de actualizare)

Transcriere: Rador