”Toate analizele arată că putem să stăm liniştiţi”

APEL MATINAL - Invitat: ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - Apel Matinal - Realizator: Daniela Petrican - Criza din Ucraina a intrat în a șaptea zi. Confruntările se întețesc, la fel crește numărul de victime, cresc și pagubele materiale. Capitala Kiev și Harkov reprezintă punctele cele mai fierbinți de pe harta conflictului militar. România continuă să preia fluxurile de refugiați, cărora le oferă asistență și protecție. Invitatul "Apelului matinal" este domnul Vasile Dîncu, ministrul apărării. Bună dimineața!

Vasile Dîncu: Bună dimineaţa.

Realizator: Un expert militar rus estima că - citez: "rezolvarea unor astfel de sarcini poate dura trei săptămâni, o lună sau chiar mai mult" - am încheiat citatul. Care este opinia dumneavoastră? Se va extinde conflictul?

Vasile Dîncu: Extinderea conflictului nu este probabilă la acest moment, în schimb, intensificarea lui se vede că este deja o realitate și pe măsură ce Rusia, Federația Rusă nu-şi realizează planul de a cuceri Ucraina în 24-72 ore şi aşa mai departe, într-un timp foarte scurt, și crimele și criza umanitară se întețesc acolo. Deja cred că este o situație care este deja de domeniul sprijinului internațional, a unui alt tip de drept internațional care este centrat pe crime împotriva populației. Să sperăm că se va găsi soluții la negocieri, dar în acest moment, fără ca Rusia să obțină măcar un succes, nu cred că sunt posibile succese în aceste negocieri.

Realizator: Ați declarat acum o săptămână că România poate găzdui într-o formulă tranzitorie până la o jumătate de milion de refugiați ucraineni. Aveți motive să revizuiți estimarea?

Vasile Dîncu: Nu, pentru că în acest moment am văzut efortul populației ar putea .. să ducă la un mult mai mare număr de locuri pe care le-am putea asigura. În acest moment, e greu de estimat, pentru că există același flux sau un flux aproape dublu spre Polonia. Este greu de estimat ce se va întâmpla în viitor, pentru că nu putem ști cât va dura acest conflict. În acest moment, vom vedea că va veni un al doilea val, care va avea nevoie mult mai mare de condiții pentru a supraviețui și pentru a veni în România. În valul al doilea sunt oamenii care nu au posibilități, care sunt urmare a acestor bombardamente inumane asupra marilor orașe Kiev sau Harkov și cu siguranță că vom avea mai mulți refugiați. În momentul ăsta am avut aproape 100.000, poate astăzi vom atinge 100.000 de refugiaţi, cea mai mare parte au tranzitat deja în România. Noi avem pregătit o jumătate de milion de locuri de cazare cu tot ceea ce înseamnă asta - norme de hrană, îmbrăcăminte şi alte lucruri. Va trebui să mergem mai departe să ne gândim și la altceva, faptul că vom avea staționari poate pentru o perioadă mai mare de 90 de zile în România, 100.000 sau poate mai mulţi ucrainieni, și asta înseamnă pregătirea pentru şcoală, găsirea de locuri de muncă, deci este o operaţiune pe care noi am gândit-o și care se află în curs de desfășurare în fiecare ședință de guvern pe care o avem, în ședințele noastre între ministere, legate de acest nedorit fenomen.

Realizator: Domnule ministru, aveți cunoștință de accesul României la linii de ajutorare financiară comunitare?

Vasile Dîncu: Da, s-au deschis mai multe linii comunitare, la Bruxelles am avut în fiecare zi, avem ședințe, teleconferințe cu colegii noștri din ministerele apărării, ministerele afacerilor externe, ministerele de interne. Se deschid linii umanitare pentru finanțarea celor care sprijină atât ajutoarele militare, am văzut, mai nou, ceea ce este foarte nou pentru UE, cât și ajutoarele umanitare. Există pentru acestea linii de finanțare. Cu siguranță că vor veni şi mai multe linii de finanțare pentru ceea ce se întâmplă, atât pentru România, Polonia, pentru Republica Moldova, care deși nu face parte din comunitatea europeană, este afectată foarte mult de valuri de refugiaţi. Deci este o solidaritate europeană şi mondială în acest sens. Deocamdată, sigur că România trebuie să pună la dispoziţie, dar, pe lângă efortul statului, este un minunat efort al societăţii: întreprinderi, oameni, administraţia locală participă la acest efort. Avem mii de cereri pe platforma guvernului, şi acesta este un exemplu minunat, o dovadă că războiul scoate şi ceea ce este mai rău din oameni, dar poate să scoată şi ceea ce este mai bun, adică solidaritate şi celelalte lucruri care ţin de umanitatea noastră.

Realizator: Sintagma "stare de alertă maximă" a forţelor de descurajare nucleară a preşedintelui Federaţiei Ruse a dat fiori lumii. Puteţi decripta acest mesaj?

Vasile Dîncu: Sigur că a îngrijorat foarte mult acest ultim act, dar acest ultim act de decizie a preşedintelui Putin arată mai degrabă slăbiciunea, eşecul politicii sale şi faptul că este din ce în ce mai izolat. Dar dacă ceea ce se credea o mare putere trebuie să aducă ceceni ca să lupte în Ucraina, trebuie să ajungă la ajutorul lui Lukaşenko, a Belarusului, dacă activează această ameninţare, care este o ameninţare imposibil de folosit pentru că ar însemna un război total şi ar însemna, până la urmă, moartea umanităţii, un război nuclear înseamnă sfârşitul, nu cred că se va activa asta, dar arată mai degrabă disperarea la care a ajuns Vladimir Putin pentru că nu-şi poate realiza planul imperial.

Realizator: Pentru orice eventualitate, autoritățile statului român au pregătite și planuri B?

Vasile Dîncu: Există pregătite și planuri pe care NATO împreună cu statele, evident şi România, le-au făcut pentru flancul estic și nu numai pentru flancul estic, şi pentru cazurile cele mai rele, însă toate analizele arată că putem să stăm liniştiţi. Aceste scenarii sunt mai degrabă scenarii teoretice şi sunt improbabile în acest moment. Nu există nicio informație că ar putea să se desfășoare un conflict pe teritoriul nostru sau că românii ar putea avea de suferit. De fapt, vedeţi că, din punct de vedere defensiv, NATO a activat Forța de Răspuns și continuă să fortifice acest spațiu al flancului estic din ţările baltice, Polonia, Slovacia, România până în Marea Mediterană.

Realizator: La întâlnirea din cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării s-au desprins două concluzii ce trebuie să capete materializare: creșterea procentului din Produsul Intern Brut alocat Apărării de la 2 la 2,5% și realizarea unei independențe energetice ca necesitate de securitate, două deziderate pe care România le-a mai avut în trecut. Se pune întrebarea: cât timp îi va lua României să îndeplinească aceste două ținte și cu ce?

Vasile Dîncu: România şi-a mai propus aceste lucruri, ele există în documentele noastre strategice. Dacă mă refer la primul element, cel al creşterii capacităţii de apărare a României, este un obiectiv complex pe termen mediu și lung. Armata are un document strategic Armata 2040, care înseamnă două trepte de evaluare 2026 - 2032, care înseamnă un program ambițios pentru înarmare cu ceea ce este mai modern în zona militară, în zona apărării, cu pregătirea superioară a resursei umane, pregătirea teritoriului, pregătirea populației pentru apărarea patriei. Deci există un proiect complex în acest mod. 2,5% din PIB va sprijini ca aceste ținte să fie realizate mai repede decât ne-am propus - planul mare era până în 2040, sper să putem să-l facem şi mai repede asta. Dar aş vrea să menţionez un lucru, noi prin aceasta realizăm o parte din apărarea flancului estic. Nu suntem singuri, facem parte din planul mare al înzestrării pe care NATO îl face pentru apărarea comună.

Vasile Dîncu: NATO a arătat în acest moment că toate țările sunt solidare cu noi, cu această zonă care în acest moment se află în pericol. Sigur că pot apărea și alte amenințări la adresa ţărilor NATO în alte zone ale lumii, dar în acest moment este un lucru foarte bun că vom putea să grăbim, să spunem, să accelerăm procesul de înzestrare, mai ales pentru că acesta este important. Oamenii noștri sunt pregătiți alături de ofiţerii NATO, avem experienţe comune în teatrele de operație și de război din Irak sau Afganistan, din alte locuri unde armata noastră este prezentă alături de aliaţi, deci vom putea, PIB-ul nostru crește continuu, asta înseamnă că dacă vom reuşi o dezvoltare economică consistentă, vom reuși să ne creștem şi capacitatea noastră de apărare. Cei care spun că nu este nevoie de apărare, că ar trebui să devenim neutri sau alte lucruri pe care le vedem în aceste zile pe mass-media greșesc și cea mai bună dovadă este exemplul nedorit, tragic al Ucrainei din acest moment. Poţi să te declari neutru pentru că, dacă găseşti o putere agresivă, o putere iraţională în zona ta, te poți trezi cu ceea ce se întâmplă astăzi, din nefericire, în țara vecină. Cred că asta ne convinge că este nevoie să fim pregătiți ca, alături de NATO, să ne apărăm atunci când va fi nevoie și dacă va fi nevoie.

Realizator: Mulțumim pentru prezența la Radio România Actualități. Invitatul Apelului Matinal a fost Vasile Dîncu, ministrul apărării.