Tánczos Barna: Cel mai important e să putem asigura plata salariilor şi pensiilor la nivelul lui 2024

''Apel matinal'' - Realizatori: Daniela Petrican, Cătălin Cîrnu

Parlamentul va dezbate săptămâna aceasta proiectul de buget, construit pe o creştere economică de 2,5% şi un deficit de 7% din Produsul Intern Brut, iar coaliţia de guvernare s-a mobilizat astfel încât dezbaterile şi votul legislativului să decurgă în calendarul anunţat.

Termenul de depunere a amendamentelor expiră luni, la ora 16:00, iar şedinţele comisiilor de avizare vor avea loc marți, urmând ca şedinţa comisiilor reunite de buget să fie programată miercuri, de la ora 10:30. Ce cuprinde proiectul aflăm de la invitatul de luni al "Apelului matinal", Tánczos Barna, viceprim-ministru şi ministru al finanţelor. Bună dimineaţa!

Bună dimineaţa!

O să încep, înainte de toate, citându-vă: statul trebuie pus la dietă. Care sunt domeniile bugetare considerate de guvern prioritare în acest an?

Fără doar şi poate, cel mai important lucru este să putem asigura plata salariilor şi pensiilor la nivelul anului 2024. Anul trecut au avut loc mai multe majorări salariale în domeniul bugetar şi o indexare, respectiv o recalculare a pensiilor, acest lucru înseamnă cheltuieli suplimentare semnificative pentru buget, şi ne-am asigurat că aceste salarii, aceste pensii să aibă suportul financiar bugetar şi să le putem plăti până la sfârşitul anului fără nicio problemă. Un alt domeniu foarte important rămâne susţinerea investiţiilor. Creşterea economică se bazează foarte mult pe investiţiile pe care le finanţează statul român prin fonduri europene şi prin fondurile naţionale. Aici avem o creştere semnificativă a fondurilor alocate pentru autostrăzi, pentru investiţiile de la Ministerul Transporturilor, pentru investiţiile de la Ministerul Dezvoltării, unde avem infrastructura rurală, drumuri, sisteme de canalizare, de apă. Avem, de asemenea, fonduri consistente pentru dezvoltarea sistemului educaţional, pentru că şi acolo avem fonduri europene din PNRR. De acolo, proiectele trebuie să meargă înainte. De asemenea, trebuie să avem o solidaritate într-un an în care ştim foarte bine că, după deficitul bugetar de anul trecut, a fost nevoie de o reducere a anumitor cheltuieli. Aici, solidaritatea este foarte importantă; şi la acest capitol am redus, după calculul fondurilor necesare la nivelul cheltuielilor salariale şi de personal totale, am făcut o reducere de 5% la majoritatea ministerelor, astfel încât, prin deciziile manageriale, să putem reduce costurile de funcţionare ale statului. Şi, în acelaşi timp, am reuşit să implementăm un fond de solidaritate la nivel naţional pentru unităţile administrativ teritoriale, prin care judeţele, oraşele foarte mari, Bucureştiul, contribuie la susţinerea comunităţilor mai puţin dezvoltate, astfel încât să avem acest principiu al solidarităţii implementat la nivel naţional.

Dar ce se va întâmpla cu impozitele, cu taxele, inclusiv TVA? Pe ce venituri vă puteţi baza?

Ne bazăm pe veniturile pe care le-am estimat la sfârşitul anului, după aprobarea ordonanţei de ajustări multisectoriale. Alte modificări de impozite şi taxe nu facem anul acesta şi nu calculăm alte intervenţii pe sistemul fiscal. În această idee, am estimat veniturile bazându-ne pe o creştere economică, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, 2,5%, pe o colectare a veniturilor bazându-ne pe aceste sisteme informatice, care ajută foarte mult ANAF să aibă o colectare mai bună, şi pe acele modificări care au avut loc anul trecut - eliminarea unor facilităţi la impozitarea salariilor, introducerea acelei majorări a impozitului pe dividende de 2%, faţă de 8%, acum avem impozitul pe dividende de 10, şi introducerea impozitului pe construcţiile speciale. Acestea au fost aprobate anul trecut, în decembrie.

După ce agenţia de rating Fitch a înrăutăţit perspectiva rating-ului României, Standard & Poor's a decis, de asemenea, să așeze România pe o perspectivă negativă. Vă îngrijorează deciziile? Este nevoie, poate, de măsuri urgente pentru a păstra, în primul rând, încrederea investitorilor?

Mulţumesc pentru întrebare, pentru că am ocazia, încă o dată, să clarific că rating-ul este nemodificat, atât la Fitch, cât şi la Standard & Poor's. Au fost, într-adevăr, modificate - aşa cum se spune - outlook-ul, perspectiva la negativ, dar eu sunt convins că odată cu aprobarea bugetului, vom putea convinge inclusiv instituţiile internaţionale că România rămâne pe un sistem bugetar fiscal stabil şi că ne putem încadra în ţinta de deficit de 7% şi nu vom ajunge la degradarea rating-ului. Outlook-urile au fost un semnal de alarmă pe care l-a recepţionat atât coaliţia, cât şi guvernul şi sunt convins că odată cu aprobarea acestor modificări de sistemele de impozitare, respectiv de reducere a cheltuielilor, vom putea convinge atât Banca Mondială, cât şi celelalte instituţii internaţionale şi pe cele de rating că suntem în continuare o ţară stabilă. Economia României este o economie robustă, în continuă creştere şi trebuie să avem în vedere tot timpul că în ultimii ani am reuşit să depăşim şapte ţări din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte producţia internă pe cap de locuitor. Asta înseamnă că deja suntem pe locul opt opt, dacă începem să calculăm clasamentul de la coada clasamentului. Nu mai suntem printre ultimele ţări din Uniunea Europeană. Am depăşit ţări cum ar fi în Ungaria, Polonia, economii solide, şi această perspectivă ne asigură o finanţare a bugetului şi o stabilitate necesară pentru a ajunge la ţinta de 3% deficit în şapte ani.

În ce măsură şi la ce dobânzi statul va continua să se împrumute?

Dobânzile sunt, într-adevăr, încă destul de ridicate, dar este o stabilitate pe piaţă, în ultimele săptămâni. Am avut şi evoluţii pozitive. Sunt convins că aici putem să mai împărţim situaţia, încă o dată, prin aprobarea bugetului, pe de altă parte, prin prezentarea şi explicarea soluţiilor de împrumut şi cetăţenilor, pentru că cele două emisiuni de titluri de stat Tezaur şi Fidelis sunt practic oportunităţi pentru populaţie. Sunt mai bune decât depozitele bancare. Vă mulţumesc pentru această ocazie, vă pot prezenta, încă o dată, această oportunitate de care se pot bucura toţi cetăţenii României. Tezaur şi Fidelis sunt practic cele mai avantajoase depozite pentru cetăţeni, cu dobânzi mai mari decât dobânzile bancare. Dobânda neimpozabilă este un alt avantaj şi practic este cea mai sigură investiţie pe termen mediu şi lung pentru toţi cei care vor să îşi ţină depozitele, economiile într-un titlu de stat cu dobândă mare, neimpozabilă şi sigură.

Vor fi nouă obligaţiuni Fidelis, nu? Parcă aşa...

Fidelis şi Tezaur. Şi săptămâna aceasta avem o emisiune de obligaţiuni. Le recomand tuturor să se intereseze atât la bănci, cât şi pe internet, şi vor putea găsi toate informaţiile şi modalităţile prin care pot depune banii, practic cumpărând titluri de stat cu dobândă avantajoasă, neimpozabilă.

Aţi vorbit şi de un vârf de cheltuire a banilor din PNRR. Cum şi în ce măsură România va putea să beneficieze în continuare de fondurile europene?

PNRR este un program complex, care nu înseamnă doar fonduri europene pentru România, ci şi reforme obligatorii în sistemele, toate domeniile statului. Şi aici sunt convins că domnul Boloş va reuşi să aducă rezultatele necesare atât în ceea ce priveşte renegocierea unor termene şi unor programe, datorită faptului că anumite programe au pornit un pic mai lent, dar şi reaşezarea în candar a reformelor. România, cu siguranţă, va beneficia de aceste fonduri în 2025, fiind un an cu vârf de sume care trebuie atrase, dar programul continuă şi în 2026, şi probabil şi în 2027.

Mulţumim pentru toate aceste precizări şi pentru prezenţa pe frecvenţele Radio România Actualităţi. Invitatul de luni al "Apelului matinal" a fost Tánczos Barna, viceprim-ministru şi ministru al finanţelor./editor Florin Lepadatu/