Târgul Vama Sării, în amintirea plutaşilor de sare
Tradiţionalul Târg de la Vama Sării, din comuna Vadu Crişului, a ajuns în acest an la ediţia a 42-a, fiind una dintre cele mai longevive manifestări etno-folclorice din Bihor.
Articol de Stelian Radu-Cacuci, Oradea, 14 Iunie 2010, 11:57
Tradiţionalul Târg de la Vama Sării, din comuna Vadu Crişului, a ajuns în acest an la ediţia a 42-a, fiind una dintre cele mai longevive manifestări etno-folclorice din Bihor.
Târgul este organizat an de an la sfârşitul primei săptămâni din luna iunie, pentru a evoca o îndeletnicire străveche: comerţul cu sare din inima Transilvaniei şi punctul de vamă către Paşalâcul otoman de la Oradea.
Conform obiceiului, sărbătoarea populară începe cu "repunerea în scenă" a sosirii plutelor cu sare pe Crişul Repede, refăcut simbolic de doi tineri îmbrăcaţi în costume populare, care transportau pe apele din ce în ce mai mari ale râului sare din ocnele transilvane.
Denumirea sărbătorii este atestată de documente din evul mediu potrivit cărora la Vadu Crişului, pe râul Crişul Repede, exista un punct vamal permanent între Regiunea liberă Transilvania şi Paşalâcul otoman de la Oradea, în care se vămuia sarea adusă în căruţe sau cu plute de negustorii de sare tocmai din ocnele din centrul Transilvaniei.
Mărturie legată de această activitate este turnul aflat pe o stâncă verticală, construit la opt metri înălţime faţă de sol. Săpat în stâncă, cu ferestre de observaţie, turnul datează din jurul anului 1200 şi era destinat supravegherii traficului pe Criş şi drumului de pe malul stâng al râului.
La baza lui mai există şi azi fiarele de care se agăţau plutele pentru oprire şi vămuire. În timp, aici s-au adunat şi alţi negustori pentru a-şi comercializa produsele, în principal, alimentare sau obiecte casnice ori gospodăreşti făcute din lemn dând naştere renumitului târg de la Vama Sării.
Comuna Vadu Crişului, situată în estul judeţului, la 50 de km de Oradea, are o populaţie de 4.700 de locuitori, cuprinde patru sate: Vadu Crişului, Topa de Criş, Birtin şi Tomnatic. Este atestată documentar la 1256, iar în 1405 a fost declarată primul oraş liber din Transilvania.