”Sunt artiști care explorează relația noastră cu mediul natural și digital și cum baleiem între ele”
"Apel matinal" - Invitat: Ovidiu Șandor, președintele Fundației Art Encounters.
Articol de Florin Lepădatu, 23 Mai 2023, 09:23
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu
Realizator - Daniela Petrican: Bienala Art Encounters 2023 transformă Timișoara în capitala artei contemporane, parte din programul cultural Timișoara 2023 - Capitală Europeană a Culturii. Bienala Art Encounters 2023 se desfășoară în 15 spații inedite ale orașului.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Da, poate le vom descoperi imediat împreună. Titlul acestei ediții a bienalei este "My Rhino is not a myth. Art-Science-Fiction", iar invitatul "Apelului Matinal" este Ovidiu Șandor, pentru că ne ținem de fiecare dată de promisiune, președintele Fundației Art Encounters. Bună dimineața!
Ovidiu Şandor: Bună dimineața și mulțumesc pentru invitație.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Mulțumim că ați acceptat-o și că sunteți cu noi chiar aici, în studioul Radio România Actualități, amenajat în Piața Unirii din centrul Timișoarei. Foarte interesant titlul acestei expoziții, pe românește, "Rinocerul meu nu este un mit". Dincolo de traducere, care ar fi interpretarea...?
Ovidiu Şandor: Aicea sunt, poate, două povești care încearcă să trezească curiozitatea vizitatorilor. Pe de o parte, e povestea rinocerului trimis din India către regele Portugaliei, care apoi îl trimite Papei, la începutul secolului XVI.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Manuel, nu, parcă era?
Ovidiu Şandor: "Ganda". Care din păcate, se scufundă. Dar în această călătorie, diverși oameni din Europa văd rinocerul, iar poveștile rinocerului ajung și la Albrech Dürer, care desenează din aceste descrieri rinocerul, poate cum în ziua de azi un software de inteligență artificială transformă un text într-o imagine și deși artistul n-a văzut niciodată pe viu rinocerul, gravura, /.../ așa-zisul rinocer devine pentru 200 de ani imaginea științifică a rinocerului. Și curatorul ediției din acest an, Adrian Notz, din Elveția, a vrut să se joace cu această relație dintre artă și tehnologie. Cealaltă referință, sigur, pentru noi, românii, mai ales, piesa lui Eugen Ionescu, "Rinocerii", un sat în Franța, unde un regim fascist conduce orașul, iar toți cei care se conformează regimului se transformă în rinoceri. Și doar foarte puțini locuitori, cei care își păstrează cumva gândirea critică, sunt în stare să vadă rinocerii alergând pe stradă. Și în piesă e o replică celebră, în care un alt personaj spune: "Nu există, rinoceri, nu văd rinocerii, rinocerul tău e un mit" - și aici, bienala încearcă să spună: "Nu, rinocerul nu e un mit". Trăim într-o lume în care gândirea critică e importantă, în care trebuie să fim atenți să nu ne transformăm în rinoceri. Trebuie să învățăm să observăm rinocerii. Deci și acesta e al doilea înțeles al expoziției. Important poate e însă - sau și mai important e poate, însă, sub titlul "Artă, tehnologie, ficțiune", e o explorare, e o selecție de artiști care se uită la modul în care fie tehnologia intră în viața noastră, sunt artiști care folosesc tehnologia, inclusiv inteligența artificială, în creația lor. Sunt artiști care explorează relația noastră cu mediul natural și digital și cum baleiem între ele. Deci, o bienală care, credem noi, ar trebui să vorbească tuturor, inclusiv celor care poate până acum n-au avut curajul să se apropie de arta contemporană.
Realizator - Daniela Petrican: Și care transformă orașul Timișoara într-o galerie. Care sunt acele spații neconvenționale puse la dispoziția artiștilor?
Ovidiu Șandor: Încercăm în fiecare ediție, aici vorbim de cea de-a cincea ediție. Deja încercăm în fiecare ediție să folosim atât spații în care, cel puțin, timișoreanul e obișnuit să găsească artă: de la Muzeul de Artă, chiar aici, în spatele nostru, la spațiul expozițional al Fundației Art Encounters, dar și să deschidem mereu și spații care poate n-au fost văzute de foarte mult timp. În acest an ar fi vorba de Castelul Huniade, un castel bine cunoscut timișorenilor. Eu mi-am depus jurământul de pionier în curtea acelui castel, ca mulți alți timișoreni. Așadar, de...
Realizator - Cătălin Cîrnu: Mă scuzați, alții au ajuns la Doftana în vremurile acelea.
Ovidiu Șandor: Așa, așa. Dar de peste 15 ani, muzeul este într-un proces, iată, lung de restaurare și nu a mai fost vizitabil. Reușim să deschidem cel puțin o mică parte, pe parterul muzeului, în care am instalat lucrări de artă. Un alt spațiu, din nou, cu un alt caracter, un spațiu fost industrial, recent preluat la partenerii noștri de la Faber, care pentru prima dată s-a transformat într-un spațiu de artă și o altă frumoasă expoziție e așezată acolo, un spațiu care începând de acum va intra și el în circuitul cultural al orașului. Deci, da, credem că e foarte interesant de descoperit arta contemporană în locații, unele moderne, unele foste industriale, unele clădiri istorice și fiecare expoziție a încercat să respecte caracterul spațiului și să poarte un dialog, inclusiv cu spațiul respectiv.
Realizator - Daniela Petrican: Dumneavoastră sunteți, de fapt, un om de afaceri, dar am observat, după cum ați vorbit, îndrăgostit de artă. Sunteți și colecționar?
Ovidiu Șandor: Da, evident, sunt colecționar și de acolo pleacă pasiunea pentru artă. Și din acea pasiune a pornit și proiectul Fundației Art Encounters, inclusiv Bienala, un proiect început în 2015. Un proiect care nu e neapărat ombilical legat de Capitala Culturală. Capitala Culturală nu e un proiect apărut, acum, care dispare, ci un proiect pe termen lung, care, da, pleacă de la multă pasiune.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Sunteți timișorean?
Ovidiu Șandor: Sunt, mă simt foarte timișorean, chiar dacă nu sunt născut aici, da, am venit de la şase ani în Timișoara. Mă simt foarte timișorean.
Realizator - Cătălin Cîrnu: I-am întrebat pe toți invitații noștri: unde v-ați duce în Timișoara, dacă ați venit pentru prima dată sau dacă ați îmbia pe cineva acolo?
Ovidiu Șandor: O să dau două sugestii. Una ar fi la "Două bufnițe", chiar aici, după colț, nu știu dacă ați făcut mica plimbare, cei 50 de pași, e o librărie independentă care e un punct pulsant foarte bine în Timișoara și al doilea loc pe care îl sugerez e duminica în Piața Flavia.
Realizator - Cătălin Cîrnu: E orașul piețelor Timișoara.
Ovidiu Șandor: Piața de vechituri, da, care cred că e o radiografie interesantă a societății în care trăim din multe puncte de vedere.
Realizator - Daniela Petrican: Dar dacă ar fi să vină cineva aici, care ar fi cele trei motive pentru care ar trebui să vină la Timișoara?
Ovidiu Șandor: Da, Timișoara cred că e un oraș foarte special. Cred că în România este, probabil, unicul oraș istoric cu aerul acesta mai degrabă renascentist. Avem Sibiu sau Clujul sau Sighișoara, care sunt orașe medievale, cu străduțe mici, întortocheate. Timișoara e orașul renascentist, cu bulevarde largi, cu parcuri multe, ș.a.m.d. Deci cred că e un aer special, e zona în care se termină poate acea influență central-europeană pe care o simți de la München, Viena, Budapesta și se prelinge până, se scurge până la Timișoara. Şi, da, cred că e, din nou, oraşul care îşi foloseşte cel mai bine râul care îl parcurge, mă rog, canalul în cazul Timişoarei, Bega, care e cu multă verdeață, cu multe parcuri de jur împrejur, cu piste de biciclete, cu oameni care aleargă dimineața.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Ar mai fi ceva de retușat așa, pe laterale, din câte am văzut.
Ovidiu Şandor: Ca în orice alt oraş, mai sunt lucruri de făcut. Anul acesta, Capitală Culturală, a mai scuturat și autoritățile și persoanele fizice, firmele și toată lumea, buni gospodari cum suntem întotdeauna. În ultimul moment au renovat fațade sau încă le renovează. Dar, da, cred că acest an a dat un imbold important orașului din multe puncte de vedere, de la astea foarte practice și de zi cu zi, până la vibe-ul cultural, care cred că deja se simte bine pe străzi și în toate clădirile în care au loc evenimente.
Realizator - Daniela Petrican: Se simte.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Da, sună foarte interesant de fiecare dată când un timişorean îţi dă întâlnire pe malurile Begheului. Bega, pentru toţi cei care nu au reținut amănuntul. Şi o ultimă întrebare, apropo de rinoceri și de piesa lui Eugen Ionesco. În ziua de astăzi, cum facem să ne ferim de rinoceri?
Ovidiu Şandor: Da, trăim într-o lume complicată. Cred că vedem ce se întâmplă în jurul nostru, de la războaie, la sisteme mai puțin democratice, naționalism și alte cele. Cred că aici, soluţia este să dezvoltăm în noi și în copiii noștri gândirea critică, să ne înarmăm cu instrumentele legate de logică, bun simț, respect unul față de altul, ca să continuăm să vedem rinocerii care, din păcate, continuă să ne înconjoare și să încercăm treptat, treptat să scăpăm de ei.
Realizator - Daniela Petrican: Vă mulțumim foarte mult pentru prezența în mini-studioul nostru de aici, din Piața Unirii din Timișoara și pentru prezenţa la "Matinal".
Ovidiu Şandor: Mulţumesc tare mult!
Realizator - Daniela Petrican: Invitatul "Apelului Matinal" a fost Ovidiu Șandor, președintele Fundației Art Encounters.