Sumele refuzate la plată cu instrumentele de debit
Sumele refuzate la plată cu instrumentele de debit au totalizat, în august, peste 128 de milioane de lei.

Articol de Florin Lepădatu, 20 Septembrie 2022, 14:38
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI + Sumele refuzate la plată cu instrumentele de debit au totalizat, în august, peste 128 de milioane de lei, după ce în iulie înregistraseră valoarea de aproximativ 92 de milioane - reiese din datele statistice publicate astăzi de Banca Naţională a României.
Cu toate acestea, la nivelul economiei româneşti nu există probleme foarte mari legate de incidentele de plată, altele fiind aspectele dificile în relaţiile dintre companii.
Reporter: Iulian Olescu: "Deși inclusiv numărul refuzurilor la plată cu instrumente de debit a crescut luna trecută la 2.634 de la 2.218 în iulie, în România nu sunt probleme semnificative legate de incidentele de plată, 128 de milioane de lei fiind o sumă minoră raportată la dimensiunea economiei, spune analistul economic Constantin Rudnițchi, care adaugă că în relațiile de plată și cele comerciale dintre companiile românești, altele sunt dificultățile.
Constantin Rudnițchi: "Se continuă pe această practică a creditului furnizor, în unele cazuri chiar a crescut folosirea acestui credit furnizor și media ca timp, adică erau între 6 și 9 luni. S-ar putea chiar să mai să fie adăugat o lună-două la acest credit furnizor, asta însemnând o plată pe care o amână beneficiarul față de furnizor. Și mai este o problemă și anume, creșterea prețurilor. Inflația duce anumite sectoare în zone foarte delicate. De exemplu, sectorul construcțiilor a avut nevoie de reglementări administrative pentru a adapta contractele la realitatea pieței."
Și asta, pentru că a crescut nivelul contractelor deja semnate, din cauza scumpirilor semnificative ale materialelor de construcții. Constantin Rudnițchi spune că o altă problemă este relația dintre producătorii români și marile rețele comerciale. Producătorii vor să crească prețurile, însă marile magazine au și alte opțiuni, inclusiv importul. Și astfel s-a ajuns la situația ca unele mărci să dispară, practic, de pe rafturi."