Substanţele din drogurile uşoare "pot fi greu depistate"
Şeful Agenţiei Naţionale Antidrog a declarat la Radio Antena Satelor că în România există un singur laborator perfomant care are capacitatea să identifice substanţele din produsele etnobotanice.
06 Ianuarie 2011, 11:18
Fenomenul consumului de produse etnobotanice în România a început la sfârşitul anului 2008 dar s-a accentuat în 2010.
Numărul consumatorilor de produse etnobotanice este greu de stabilit, întrucât consumul de droguri este un fenomen ascuns, a declarat şeful Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), Bogdan Iaşnic, invitat in cadrul emisiunii „Magazinul de vorbe”, difuzată la postul de radio Antena Satelor.
Potrivit acestuia, Agenţia Naţională Antidrog a demarat un studiu la sfârşitul anului trecut cu privire la atitudinile şi practicile privind consumul de droguri pe baza metodologiei Centrului European de la Lisabona, încercând să cuprindă şi o estimare a numărului de consumatori de etnobotanice, dar primele estimări vor avea loc la sfârşitul lunii februarie.
Până acum au fost interzise 47 de substanţe, dar acest lucru nu a limitat consumul, Bogdan Iaşnic subliniind faptul că substanţele consumate sunt complet necunoscute.
Şeful Agenţiei Naţionale Antidrog atrage atenţia că cei care consumă aceste substanţe sunt în situaţia de cobai, deoarece medicii nu ştiu să intervină pentru a contracara efectele şi că nu există cercetări ştiintifice cu privire la efectele pe care aceste substanţe le au asupra corpului uman.
Spitalele din Romania nu dispun de aparatura medicală necesară pentru depistarea substanţei consumate, a mai spus şeful Agenţiei Naţionale Antidrog.
Singurul laborator ultraperfomant, care are capacitatea de a identifica substanţele dintr-un compus se află în cadrul Inspectoratului Generat al Politiei Romane.
Preşedintele executiv al Centrului Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului, Gigel Lazăr, spune că trebuie găsite alternative pentru tineri la consumul de droguri şi anume programe şi proiecte finanţate de către stat.
În opinia sa, statul român ar trebui să desfăşoare programe alternative, să ceară sprijinul Bisericii Ortodoxe şi Catolice şi să mobilizeze societatea civilă în lupta împotriva acestui fenomen actual.