Strategie naţională anticorupţie, până în 2015

România are pentru câţiva ani de acum înainte o strategie naţională anticorupţie.

Guvernul a adoptat marţi strategia până în 2015 şi una dintre cele mai importante prevederi ale acestui document se referă la elaborarea propriilor planuri anticorupţie pentru fiecare dintre instituţiile statului, nu doar pentru cele cu regim special.

Principalele caracteristici ale noii strategii anticorupţie sunt caracterul integrat, multidisciplinar şi generalitatea.

Ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, crede că noul document reprezintă un pas înainte, întrucât se trece de la simpla depistare şi pedepsire a faptelor de corupţie la prevenirea şi educarea angajaţilor care lucrează în instituţiile publice.

Cătălin Predoiu susţine că noua strategie anticorupţie vizează toate instituţiile statului, autorităţile locale, mediul de afaceri, societatea civilă şi va fi urmat de o serie de coduri de etică sau coduri deontologice.

"Practic, fiecare instituţie publică, fiecare instituţie care funcţionează cu bani publici, ar trebui să aibă, să îşi includă în reglementările interne proprii de funcţionare fie coduri etice, fie coduri deontologice, fie mecanisme de consultări între şefii instituţiei la diverse niveluri şi angajaţii acesteia, dezbateri interne, adică un întreg proces de conştientizare a problematicii corupţiei şi de fixare a unor obiective interne specifice fiecărei instituţii", a declarat Cătălin Predoiu.

Strategia va determina şi o serie de modificări legislative

Potrivit ministrului justiţiei, noua strategie anticorupţie va determina şi o serie de modificări legislative.

Cătălin Predoiu a adăugat că noua strategie are în vedere şi simplificarea procedurilor de ridicare a imunităţii parlamentare.

"Simplificarea procedurilor de ridicare a imunităţii este un astfel de obiectiv, incumbă parlamentului şi sunt convins că subsecvent acestei declaraţii pe care o preconizăm parlamentul va trece şi la simplificarea acesteia prin regulamentele proprii.

"Sigur că simplificarea presupune şi o accelerare, dar cred că acest lucru va trebui să fie stabilit în cadrul parlamentului. Ca minister, nu pot decât să sprijin tehnic un astfel de proces, nu aş dori să antamez soluţiile care rămân în puterea suverană a parlamentului", a declarat ministrul justiţiei.

Cătălin Predoiu a precizat că se doreşte ca, alături de executiv, şi parlamentul să-şi asume aceste obiective anticorupţie, lucru de altfel recomandat şi de mecanismul de cooperare şi verificare din cadrul Comisiei Europene.

"De aceea, la nivelul coaliţiei, guvernul va ridica prin intermediul primului ministru problema adoptării unei declaraţii politice de către parlament prin care acesta să-şi asume în mod formal obiectivele strategiei şi să le implementeze", a mai spus ministrul justiţiei.

Cătălin Predoiu adăugat că noua strategie naţională anticorupţie este rezultatul unei lungi dezbateri publice, dar şi al colaborării cu experţi din peste 90 de instituţii publice.