Statul "nu poate interveni în creşterea preţului alimentelor"
Ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, susţine că statul trebuie să sprijine producţia locală şi că nu estimează ieftiniri substanţiale în perioada imediat următoare a preţurilor la alimente.
12 Mai 2011, 15:30
Statul nu poate interveni pentru a limita tendinţa de creştere a preţurilor la alimente, ci trebuie să sprijine producţia locală, crede ministrul agriculturii, care a respins joi, din nou, teoria unei crize alimentare în România.
Valeriu Tabără admite, în schimb, că traversăm o criză a puterii de cumpărare şi nu estimează ieftiniri substanţiale în perioada imediat următoare, în ciuda aşteptărilor optimiste pentru producţia din acest an.
Deşi se preconizează recolte bune, la cartofi, de exemplu, tendinţa de creştere a preţurilor nu se va tempera, crede ministrul Tabără, care, însă, exclude dificultăţi în aprovizionarea cu alimente, în România şi Europa.
"Nu există niciun pericol. Dacă s-ar stimula la această dată producţia agricolă, cred că ea ar creşte cu cel puţin 30-40%, dintr-un prim şoc.
"De altfel, Europa s-a confruntat cu elemente de supraproducţie, însă nu sunt niciun fel de probleme. Sunt rezerve extraordinare, în ţările Europei Centrale şi de Est, care n-au fost exploatate.
"Gândiţi-vă că randamentele noastre la porumb sunt jumătate din cele pe care le realizează Franţa şi, cu toate acestea, am fost locul doi, în Europa, după Franţa", a declarat Valeriu Tabără .
Ministrul agriculturii a adăugat că există rezerve foarte mari la nivel mondial "care nu vor pune probleme, încă mulţi ani, în competiţia aceasta, utilizare, materie primă industrială sau bioenergie".
Fermierii se plâng de reticenţa instituţiilor de creditare
Declaraţiile ministrului Valeriu Tabără au fost făcute la o dezbatere pe tema creditelor pentru agricultură, unde participanţii au insistat pe nevoia ca băncile să acorde mai multă încredere cerinţelor de sprijinire a dezvoltării afacerilor fermierilor.
Reticenţa instituţiilor de creditare, în a finanţa astfel de proiecte, a fost, în ultimii trei ani, principalul motiv, din care, proiect în valoare de 32 de milioane de euro nu au îndeplinit cerinţele de eligibilitate, pentru fonduri europene.
"La toate discuţiile cu băncile, pe care le-am avut, am apreciat pozitiv intervenţiile la vârf, ale top-managementului bancar, în integralitate, din România, deschiderea pe care o au băncile, pentru spaţiul rural, declarativă, la nivel înalt, dar, când ajungi în teritoriu, te mănâncă sfinţii.
"Împreună cu Institutul Bancar Român, am început un ciclu de training pentru oamenii din bănci, pentru că, aşa cum spunea domnul guvernator al BNR, mulţi dintre aceştia nu ştiu să înţeleagă o cerere de finanţare, nu ştiu să înţeleagă elementele care, la noi, în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, indicatori pe care trebuie şi ni i-am propus să-i atingem.
"Văd doar strict bancabilitatea acelui proiect, dar, totuşi, suntem domeniu rural, şi creditarea rurală trebuie să fie altceva, în gândirea băncilor şi a fondurilor de garantare, decât în industrie, sau în comerţ.", a declarat Directorul general adjunct al Agenţiei de Plăţi şi Dezvoltare Rurală, Octavian Ciprian Alic.