Standardele duble ale calităţii produselor vândute de unele companii

Aproximativ 70% dintre bolile românilor sunt provocate de alimente şi de modul de hrănire, iar aditivii alimentari sunt consideraţi pe plan mondial a treia cauză a mortalităţii, după consumul de droguri şi medicamente şi după accidentele de circulaţie. Folosirea aditivilor nu este justificată atunci când doza utilizată pune în pericol săntatea consumatorului, diminuează valoarea nutritivă a produsului alimentar sau maschează anumite defecte majore, ascunse, ale produselor alimentare. Majoritatea produselor alimentare conţin aditivi, iar mulţi dintre aceştia s-au dovedit a fi periculoşi pentru om. De aceea s-au întocmit liste, pozitive şi negative, cu e-urile din produsele alimentare, însă nu nocivitatea unor aditivi este atât de periculoasă pentru sănătatea omului, cât utilizarea lor necorespunzătoare. Este şi motivul pentru care ţări din sud estul Europei, precum Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia şi Slovacia, au sesizat anul trecut Comisia Europeană privind standardele duble ale calităţii produselor vândute de unele companii în est, faţă de cele din vest. Discutăm la "Apel matinal" despre acest subiect împreună cu preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor, domnul Sorin Mierlea. Bună dimineaţa. Bine aţi venit la Matinal. Sorin Mierlea: Bună dimineaţa! Realizator: În urma unui studiu realizat de dumneavoastră, au fost identificate două produse cu diferenţe în lista de ingrediente şi valori nutriţionale în ţara noastră, faţă de alte ţări. Care sunt diferenţele, pe scurt, la aceste două produse? Sorin Mierlea: Avem 136 de produse pe care le-am testat şi vom reveni cu ele în următoarea perioadă, atât din zona produselor agroalimentare, produse de îngrijire corporală, cât şi produse pentru îngrijirea casei. Ideea principală este că, exact cum am lansat acum câţiva ani acea campanie "Ştii cine sunt eu? Sunt cetăţean european şi am drepturi", cred că trebuie să înţelegem că indiferent în ţara care locuim, suntem cetăţeni ai Uniunii Europene, Uniunea Europeană nu mai are graniţe şi orice produs sau orice serviciu care este pus în vânzare pe teriroiul Uniunii Europene, ar trebui să fie egal pentru fiecare dintre cetăţenii europeni. Din această perspectivă, dacă cumperi o pâine la Bucureşti sau la Paris, şi are un anumit brand, ar trebui să îndeplinească acelaşi standard de calitate, acelaşi tip de incrediente şi acel produs să fie la fel, indiferent unde se găseşte pe teriroriul Uniunii Europene. Realizator: Adică ingredientele respective în aceeaşi concentraţie, aceeaşi reţetă practic. Sorin Mierlea: Şi substanţa activă, iar când discutăm, dacă discutăm de carne, de lapte, de grâu, de cafea, să fie la acelaşi standard de calitate. Nu neapărat că conţine, să spunem cafea, dar cafeaua respectivă trebuie să fie acelaşi tip de cafea, indiferent dacă o cumperi la Paris, o cumperi la Bucureşti. Dacă cumperi salamul x la Paris sau îl cumperi la Bucureşti, dacă cumperi un iaurt la Bruxelles sau îl cumperi la Bucureşti. Dacă sunt diferenţe din punct de vedere al substanţei active, din punct de vedere al conţinutului, atunci produsul să aibă o altă denumire şi atunci nu are nimeni nicio problemă. Realizator: Şi dumneavoastră aţi descoperit, pentru că au apărut în presă, da, aceste două produse. Sorin Mierlea: Şi noi am descoperit şi altele. Realizator: E vorba despre o ciocolată şi de o băutură carbogazoasă. Oricum. Sorin Mierlea: O să mai urmeze şi altele şi se dovedeşte că nu sunt nişte excepţii aceste probleme, ci sunt o normalitate. Colegii din celelalte ţări au sesizat, statele si guvernele celorlate ţări au sesizat. Sperăm că şi Guvernul României, care a lansat un grup de lucru şi a demarat şi o procedură de prelevare şi de testare, în paralel cu noi la astfel de produse. Rezultatele să fie trimise către Parlamentul European şi Comisia Europeană, fiindcă singura măsură care poate fi luată, trebuie să fie e o măsură legislativă la nivel european, de a se îndeplini până la urmă acelaşi timp de standard, pentru indiferent ce produs, în momentul în care produsul respectiv are acelaşi tip de ambalaj, are aceeaşi denumire şi este produs de acelaşi producător, fiindcă altfel confuzia care poate fi creată pentru un cetăţean european, este destul de mare şi nu este corectă. Din această perspectivă, Parlamentul European trebuie să ia de îndată o măsură legislativă în acest domeniu. Realizator: Da, domnule Mierlea, spuneţi-ne mai pe înţeles, ce aţi descoperit practic? Sorin Mierlea: Am descoperit că produsele pe care le-am testat, în proporţie de 93%, au diferenţe majore din punct de vedere al conţinutului. Asta nu înseamnă ca un produs este mai bun sau este mai prost. Problema este... Realizator: Adică mai periculos sau mai puţin periculos pentru sănătate. Sorin Mierlea: Exact. Realizator: Da. Sorin Mierlea: Nu asta discutăm. Este un produs legal, avizat şi autorizat, care conţine incrediente în conformitate cu legislaţia europeană şi românească. Realizator: Ce categorii de produse au probleme în sensul ăsta? Sorin Mierlea: Aproape toate produsele. Discutăm de la produsele agroalimenatre, produse de îngrijire corporală, creme, parfumuri etc, până la produse de îngrijirea casei. Când speli vasele, detergenţi, tot felul de alte produse. Aproape toate sunt cu diferenţe majore între diferite ţări, dar mai ales în zona aceasta a estului Europei, faţă de vestul Europei. Şi aici este o problemă majoră în momentul în care discutăm şi despre cetăţenia europeană, discutăm despre Europa, discutăm despre un continent sau o zonă în care se doreşte a avea o circulaţie liberă, de a avea principii şi când discutăm despre principii în domeniul consumatorului, în domeniul comerţului, ar trebui să avem acelaş timp de produse. În momentul în care găseşti un produs, un suc, o ciocolat, un salam, să fie la fel indiferent unde în Uniunea European. E adevărat însă că într-o proporţie destul de mare, dintre produsele testate, în zona estică a Uniunii Europene se diminuează calitatea substanţei active şi cresc numărul de aditivi, de coloranţi, celebrele euri, mult mai puţin substanţă activ, o calitate mai slab a substaţei active. Şi atunci, din aceast perspectivă, normal că este o problemă, o frustrare şi nu în ultimul rând, până la urmă nu putem la nesfârşit să fim consideraţi şi din estul Uniunii Europene, cetăţeni de rangul doi. Realizator: Da, dar poate, eu altceva vă întreb. Având aceste reţete modificate, asta înseamnă că procedura de obţinere a produsului respectiv este mai ieftină? Tocmai pentru ori a face profit, ori să fie preţul mai mic, deşi mă îndoiesc că peste tot preţurile sunt la fel în România şi în Germania. Sorin Mierlea: O să venim spre sfârşitul acestei săptămâni cu un studiu cu privire la preţuri, fiindcă de mulţi producători a fost invocat faptul că în zona estică a Uniunii Europene, cetăţenii nu au putere de cumpărare foarte mare, mai ales în zona României şi atunci se încearcă să se aducă produse la un preţ mult mai jos, pentru a putea fi accesibile pentru cetăţenii români. În studiul pe care l-am realizat, se dovedeşte că de cele mai multe ori, produsele sunt la preţuri similare sau de multe ori chiar mai scumpe decât cele din vestul Uniunii Europene, însă la o calitate mai slabă şi cu un conţinut diferit faţă de celelalte din Uniunea Europeană. Realizator: Bun, deci sunt aduse aici, concluzionez eu, da. Sunt aduse aici ca să se facă profit mai mare. Sorin Mierlea: Exact. Un profit poate mai mare, cu produse mai slabe calitativ. Totodată cu produse foarte diferite faţă de produsul, să spunem, marca respectivă. Şi atunci, dacă tot este acest lucru, atunci produsul respectiv să se numească pentru România şi atunci nu mai spune nimeni dacă produsul x, să spunem nu ştiu, Nutella, Milka, Fanta, Cola, tot felul de alte produse să scrie domen 'Fanta România' şi atunci,.... Realizator: Şi să fie la jumătate de preţ parctic. Sorin Mierlea: Nu, poate să fie şi de trei ori mai scump, nu e aia problema... Realizator: Dacă e mai bun. Sorin Mierlea: Este un produs diferit. Nu contează dacă e mai bun sau mai prost, politica de comerţ este a fiecărui agent economic, dar măcar eu consumator ştiu că sunt produse diferite. Acest lucru este extrem de important pentru a putea să se înţeleagă, în condiţiile în care discutăm de faptul că după 1990, pe teritoriul României s-a înregistrat o creştere alarmantă a cazurilor de cancer la copii, s-au înregistrat o groază de probleme, spitalele sunt pline de copii şi de cetăţeni şi de adulţi cu probleme grave de sănătate care provin în special din zona aceasta de consum a unor produse cu semnul întrebării. Nu în ultimul rând rafturile magazinelor sunt pline de tot felul de produse care sunt foarte frumos colorate sau au brenduri de renume şi cetăţeanul este convins, zice: domne dacă este produsul respectiv înseamnă că este mult mai OK. Şi aş îndemna pe ascultătorii dumneavoastră, fiindcă este o perioadă de vară, o perioadă de vacanţă în care mulţi circulă în străinătate în calitate de turist sau sunt mulţi cetăţeni români care se întorc de la muncă pentru a fi alături de familiile lor în această perioadă, când plecăm din ţară sau când vine cineva de afară, ştiţi de obicei te întreabă ce să-mi aducă, să facă un lucru simplu, să ia o gumă de mestecat din România, un suc, o ciocolată şi când ajung în România sau invers când pleacă din România dincolo să cumpere acelaşi produs de dincolo sau şi mai simplu să fotografieze toate produsele pe care le au în frigider în cămară cetăţenii români care stau în străinătate şi muncesc, şi când vin în România să le compare cu cele din România şi o să aibă nişte surprize majore. Acest lucru este inadmisibil când discutăm despre UE. Dacă produsul respectiv se găseşte în altă ţară decât în UE poate ar fi justificat, dar nici aşa, fiindcă în momentul în care discutăm şi ştii că, domne eu m-am obişnuit şi vreau să cumpăr produsul X domne acel produs normal ar trebui să se regăsească oriunde în lume la fel. Un alt produs care are al conţinut să se numească altfel, fiindcă de multe ori şi astăzi, circul destul de des în străinătate mulţi îmi spun: adu-mi şi mie detergent că ăla spală mai bine, adu-mi şi mie un parfum că miroase mai bine... Realizator: Sau ceva că are un gust mai puternic. Sorin Mierlea: Exact. Dacă după 27 de ani încă aşteptăm să aducem lucrurile din vest fiindcă cele din România sunt sub semnul întrebării, este o mare problemă. Înainte de 1989 toată lumea vroia produse de export, erau mai bune decât produsele româneşti care erau puse pe piaţa românească fiindcă îndeplineau alte standarde de calitate. Dacă după 27 de ani ne-am reîntorsc la ideea că aceleaşi produse sunt cumva pentru România şi altfel pentru alte ţări, asta este o problemă majoră până la urmă de respect al cetăţeanului, al cunsumatorului. Dar eu cred că fiecare dintre noi e important să ştie ce consumă, este important să poată să aleagă în cunoştinţă de cauză, iar eu sper ca Parlamentul UE, la iniţiativa acestor ţări din estul UE şi aştept cu mare interes şi poziţia Guvernului României fiindcă toate celelalte ţări au luat poziţie oficială prin guverne, numai România încearcă şi tot se face că uită sau vine cu mesaje care sunt aşa şi aşa, în condiţiile în care dacă intrăm în orice supermarket sau magazin de cartier vom vedea acest lucru simplu şi cu ochii noştri. Din această perspectivă noi am lansat o aplicaţie gratuită, InfoCons, scanezi codul de bare la orice produs, ai toate informaţiile despre produsul respectiv iar dacă are celebrele E-uri se albăstresc. Când dai clic pe E-ul respectiv îţi explică foarte simplu dacă are efecte adverse contraindicaţii sau alte probleme ca fiecare decizie pe care o luăm pentru a cumpăra să o cumpărăm noi pentru noi. În condiţiile în care pe evaluările pe care le-am făcut un sandviş pus copilului sau pentru când mergem la muncă poate să conţină până la 47 de E-uri. Este inadmisibil în condiţiile în care ţările din vestul UE prin legislaţii specifice au plafonat numericul de aditivi şi coloranţi faţă de lipsa mare a UE. România este singura ţară membră a UE care a acceptat fără gândire toată lista de E-uri fără a veni pe acest segment de a socate din ele pentru produsele care se regăsesc pentru cetăţenii din România. ealizator: Foarte interesant ce spuneţi dumneavoastră, într-adevăr de luat aminte şi cred că s-a auzit şi mai departe, sperăm. Mulţumesc pentru prezenţă şi pentru informaţii. Domnul Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorului a fost alături de noi cu precizări.