Soluţia tehnocraţilor "este una pe termen scurt"
Profesorul de istorie Pavel Seifter a declarat într-un interviu pentru România Actualităţi că soluţia tehnocraţilor nu poate fi menţinută pe o perioadă lungă de timp pentru că afectează "esenţa democraţiei".
Articol de Paul Poteraşi, 28 Noiembrie 2011, 12:32
Profesorul Pavel Seifter a afirmat într-un interviu pentru România Actualităţi că varianta guvernării de către tehnocraţi nu poate fi o soluţie viabilă pe termen lung.
"Tehnocraţii pot fi doar o soluţie de urgenţă potrivită pentru o perioadă scurtă de timp, altfel totul se poate deteriora.
"În Cehia am adoptat de multe ori soluţia tehnocrată şi din câte am observat nu a funcţionat mai bine", a afirmat profesorul.
Profesorul Pavel Seifter a adăugat că menţinerea soluţia tehnocraţilor pe o perioadă mai lungă de timp poate afecta esenţa democraţiei.
"Nu poţi avea o ţară întreagă condusă de tehnocraţi.
"Ei sunt capabili să rezolve o problemă tehnică şi sunt rugaţi să o facă, dar doar atât, în condiţiile în care o societate presupune mult mai multă complexitate", a mai adăugat Pavel Seifter.
Audio: Interviul integral realizat de Claudia Zidaru cu profesorul de istorie Pavel Seifter.
Problema Europei: "economicul a dictat politicului"
Făcând referire la problemele actuale privind criza datoriilor, profesorul susţine că una dintre cauzele pentru care s-a ajuns în situaţia economică actuală este aceea că ani la rândul economicul a dictat politicului, într-o relaţie care firesc ar fi trebuit să fie invers.
"Ceea ce a mers foarte rău în Europa după parerea mea, este că am răsturnat structura. Am permis ca economicul să dicteze politicului, într-o lume normală lucrurile stau invers.
"Nu mă refer la planificarea statală, Doamne fereşte. Ci la gândul că uneori marile companii sau bănci dictează felul în care evoluează o societate.
"Se ajunge chiar să influenţeze voturile parlamentarilor şi să creeze legi sau cadre care să îi avantajeze", este de părere Pavel Seifter.
Profesorul susţine că firesc ar fi fost ca o lege adoptată de politicieni să nu ţină cont de o anumită structură econimică şi să fie votata independent.
"Exemplele pot continua. Nu există o rezoluţie clară în Uniunea Europeană pentru că politicienii nu îndrăznesc să ia o decizie, sunt sub presiunea celor mai noi ştiri ale crizei", susţine Pavel Seifter.
"Mai e nevoie de timp" pentru a vorbi deschis despre comunism
Profesorul consideră că tema comunismului a fost mult timp un subiect incomod, care a putut fi tratat cu deschidere abia la sfârşitul anilor 80.
"Francezii au mai trăit ceva asemănător, când s-a pus problema de a se ocupa de situaţia celor care în perioada ocupaţiei naziste au fost colaboratori.
"Tema a putut fi tratată cu adevărat, cu un caracter conştient de abia foarte târziu în anii 80", a afirmat Pavel Seifter.
Profesorul Pavel Seifter a fost până în 1968 profesor de istorie modernă, urmând ca după invazia Cehoslovaciei să fie destituit din funcţie.
De atunci până în 1989 a devenit spălător de geamuri.
În această perioadă a semnat celebrul document Carta 77, o iniţiativă civică împotriva comuniştilor, şi a avut o activitate intensă în mişcarea disidentă.
După 1989 a fost una dintre figurile centrale ale Revoluţiei de catifea, iar patru ani mai târziu a devenit şeful departamentului de afaceri externe în timpul mandatului lui Vaclav Havel.
Din 1997 până în 2003 a ocupat funcţia de ambasador al Cehiei în Marea Britanie, iar în prezent este profesor asociat la prestigioasa instituţie de invăţământ London school of economics.