Sistemul Garanție-Returnare strânge aproximativ 4 miliarde de lei pe an din taxa pe ambalaje

Reciclăm din ce în ce mai mult și asta este bine. Avem și un record luna aceasta, de exemplu, românii au returnat nouă milioane de ambalaje doar într-o singură zi.
Imaginați-vă cum arată nouă milioane de PET-uri aruncate pe marginea drumului, într-un lac, într-o pădure, într-un râu sau chiar la groapa de gunoi, acolo unde ajungeau până acum. Da, vom încerca să ne imaginăm și să aflăm ce înseamnă și cum funcționează în continuare SGR-ul, alături de invitatul "Apelului matinal" de astăzi, ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet. Bună dimineața!
Bună dimineața!
Cifrele arată că reciclăm tot mai mult, deși suntem încă destul de departe de cantitatea imensă de PET-uri produse și distribuite anual. Așadar, câteva concluzii după aproape cinci luni din 2024, cât de bine ne-am mișcat?
Ne-am mișcat bine, să știți că nu suntem sub așteptările pe care le avem. Noi ne raportăm la ceea ce s-a întâmplat în alte țări în primul an de funcționare al Sistemului Garanție-Returnare. Și din acest motiv, cu 9 milioane de PET-uri returnate într-o singură zi este recordul SGR-ului de până acum. Și cu 200 de milioane cât estimăm noi să colectăm în această lună, spunem că suntem în traiectoria pe care o așteptam. Și din acest punct de vedere nu pot decât să fiu mulțumit. Mai știu că românii înțeleg din ce în ce mai bine că nu doar că-și recuperează garanția atunci când returnează un PET. Pentru anumite persoane 0,50 bani s-ar putea să fie o sumă suficient cât să înapoieze PET-ul, însă foarte mult o fac nu neapărat pentru garanție, ci o fac pentru siguranța că acel PET va ajunge într-o fabrică de reciclare și nu va ajunge luat în amestec, așa cum știm cu toții că se întâmpla de atât de multe ori: venea mașina de la salubritate de gunoi și oamenii, după ce s-au chinuit să le colecteze oarecum separat, se uitau cum le încarcă pe toate.
La grămadă. Dar cum arată situația în marile orașe, unde am auzit că sunt comercianți care oferă chiar mai mult de 0,50 bani pentru PET-ul returnat?
Asta s-a transformat și într-o oportunitate de marketing pentru anumiți comercianți. Ministerul - și eu personal nu mă pot împotrivi dacă cineva decide că în loc de 0,50 bani, plătește 0,60 bani sau pe lângă voucherul de aferent sumei de bani, mai oferă și un voucher cu o reducere la un anumit produs. Este firesc să se întâmple așa ceva și nu pot decât să mă bucur, pentru că asta înseamnă că există un interes și din partea comercianților și spun asta, pentru că unii au acest interes și alții nu-l au. Eu mă plimb foarte mult și în mediul rural, și în marile orașe. Încă, din păcate, încă mai există mici magazine, mai ales la țară, care iau garanția oamenilor, o percep, pentru că așa e legal, dar atunci când cetățenii vor să înapoieze acel recipient, sunt refuzați, li se spune: mergeți la un supermarket. Eu cred că, în primul rând, este păcat să alungi clienții dintr-o parte într-alta. E păcat pentru munca proprietarilor acelor magazine, dar mai ales pentru clienții care și-au făcut treaba, au plătit garanția și sunt în situația în care sunt nevoiți să parcurgă distanțe apreciabile, pentru a-și putea recupera acei bani.
Pe de altă parte, înțeleg că sunt comercianți și chiar unități din HoReCa, ce spun că ambalajele colectate se preiau cu întârziere.
Este foarte adevărat.
Şi ce facem?
Volumul ambalajelor crește de la o zi la alta. Asta înseamnă că, dacă în luna decembrie am colectat 30.000 în toată țara, în ianuarie am colectat două milioane, 18 milioane și am ajuns la 200 de milioane. Viteza cu care crește Sistemul de Garanţie-Returnare este posibil, în anumite situații, să genereze și timpi de așteptare mai mari, însă pe măsură ce această creștere se va mai atenua, pe măsură ce sistemul se va stabiliza într-un fel sau într-altul și timpii de așteptare vor scădea.
Am solicitat companiei RetuRO să prioritizeze HoReCa. În niciun caz nu ne dorim ca restaurantele să fie... în loc să să aibă în spațiile de depozitare alimente, să țină sticle, în navete sau saci cu ambalaje. E un lucru pe care nu mi-l doresc, pentru că perturbează activitatea acelor unități economice. Suntem în dialog în fiecare zi cu reprezentanții companiei RetuRO și din informațiile pe care le am, toate aceste probleme fie s-au diminuat, fie s-au remediat în totalitate.
Avem o întrebare venită de la mai mulți ascultători. De ce nu intră în acest program de returnare și cantitățile imense de recipiente pentru lapte, iaurturi sau detergent?
Foarte des am primit această întrebare. Sistemul Garanție-Returnare este făcut pentru băuturi și nu pentru alimente, pe de o parte. Pe de altă parte, vreau să știți că e și o chestiune de siguranță alimentară, e și o chestiune care ține de posibila contaminare a acestor ambalaje, pentru că de câte ori introducem un PET într-un aparat de colectare, el este presat și este depozitat într-un recipient, într-o cuvă. Dacă același lucru s-ar întâmpla cu o sticlă cu lapte care mai are câteva grame de produs în ea, pentru că oamenii nu spală recipientele înainte de a le aduce la magazin, sau cu o sticlă de iaurt sau cu un alt produs din acesta ușor perisabil, eu cred că vara ar exista, mai ales în timpul sezonului cald, există un risc semnificativ de contaminare și opinia mea este că ambalajele din produse lactate, spre exemplu, ar trebui colectate, sunt de acord, însă ar trebui colectate fără a sparge sau a presa acele recipiente.
Da, chiar așa, ce se întâmplă cu ambalajele, recipientele din plastic, sticlă și aluminiu strânse? Sunt reutilizate, dar unde sunt duse? Avem suficiente centre de preluare și procesare a ambalajelor reciclabile?
Am să vă povestesc o o mică situație, o situație, foarte pe scurt. În 2020 am vizitat cel mai mare reciclator de PET din sud-estul Europei. Este la noi în Buzău, în județul Buzău. Și atunci am văzut pe platforma acelei societăți comerciale baloți cu PET-uri aduşi din toată lumea, pe unul scria "Australia". Chiar am întrebat atunci: cum e posibil, noi, în România, care generăm 8 miliarde de PET-uri sau de doze de aluminiu sau de sticle pe an, noi le consumăm, atât importăm și atât producem, cum e posibil să aducem tocmai din Australia, din Germania, din Marea Britanie și din alte țări foarte îndepărtate? Mi s-a spus că din păcate, în România ajung la groapa de gunoi, în cel mai bun caz, dacă nu ajung într-un lac sau într-un râu, așa cum ați spus și dumneavoastră mai devreme. Și am primit un telefon de la aceeași societate comercială, în urmă cu vreo trei săptămâni, care mi-a comunicat că pentru prima oară în istoria societății, au dispus oprirea importului de PET. Asta înseamnă atât de mult, nu doar din punct de vedere al mediului, asta înseamnă extraordinar de mult pentru mediul de afaceri din România, înseamnă extraordinar de mult pentru balanța economică a României, care este disproporționată. Importăm mult mai mult decât exportăm și astfel de situații, în care materialul reciclabil rămâne pe teritoriul României și generează oportunități de afaceri - la mine, în județul Bacău, spre exemplu, în curând se deschide o fabrică de reciclare de sticlă. Cei de la București au anunțat că extind capacitatea reciclării sticlei, capacitatea de producție, lucru care bineînțeles că nu poate să aibă legătură decât cu Sistemul de Garanție-Returnare. Deschidem centre de numărare și sortare aproape la fiecare două săptămâni. Abia ce am deschis unul la Otopeni. 155 de locuri de muncă nou înființate, pe lângă zecile de milioane de euro investite acolo. Ceea ce vreau să spun este că SGR-ul e mult mai mult decât un mediu curat. /.../ locuri de muncă şi investiţii.
E adevărat, funcționează. Aceasta este o certitudine. Bidoanele de plastic de 5 litri, de exemplu, de apă, de 6 sau de 10, deocamdată nu pot fi duse în alte țări din Europa; în Germania - pentru că am primit imediat detalii de la ascultători - se reciclează inclusiv PET-urile, cutiile de lapte sau de iaurt. Dar o singură curiozitate, pe final: ce se întâmplă cu banii strânşi? Spuneați 8 miliarde anual. Acestea sunt PET-urile. Corect?
Aşa e.
Asta înseamnă, în bani, cam vreo 160 de milioane de lei. Ok, statul ce face cu...
Înseamnă 4 miliarde de lei.
4 miliarde. Nu-mi iese așa, la 0,50 de bani. Dar, în fine. Ce face statul cu banii care îi rămân? Pentru că e clar, magazinele vând, dar nu se reciclează tot atâtea recipiente.
Dacă vă referiți la garanțiile nerevendicate, adică acele recipiente care au fost cumpărate, dar care nu s-au mai întors în Sistemul de Garanție-Returnare, trebuie să vă spun că așa cum este arhitectura sistemului astăzi, el se finanțează din trei surse. În primul rând, vinde materialul reciclabil. Aceea este una dintre sursele de finanțare ale sistemului. O altă sursă este din taxa pe industrie, așa cum o numim noi, adică marile companii, sau micile companii, când pun pe piață un produs, plătesc o mică taxă care asigură funcționarea Sistemului Garanție-Returnare. Și o a treia sursă de venituri se referă la garanțiile nerevendicate, adică acei cetățeni care au primit, au plătit garanția și au decis să arunce în altă parte acel PET, să nu-l ducă la un sistem, la un punct de colectare. Toate aceste trei surse finanțează sistemul, finanțează costurile sistemului. Imaginați-vă că astăzi avem, doar în ceea ce privește colectarea, avem 1.000 de camioane care circulă pe străzile din România. Imaginați-vă la sutele de locuri de muncă, oamenii care lucrează în centrele de sortare și de numărare, care, la fel, aceștia trebuie plătiți. Deci cu cât vom fi mai eficienți și cu cât va fi mai mare procentul de ambalaje returnate, aceste sume din garanții nerevendicate se vor diminua și sistemul va trebui să compenseze din celelalte surse. Funcționează pe principiul vaselor comunicante.
Exact. Și ar fi minunat ca cele 1.000 de camioane să devină, la un moment dat, electrice, asta ca să poluăm mai puțin. Dar despre poluare și despre mediu vom mai vorbi. Cu mulțumiri pentru discuția pe care am purtat-o.
Mulțumesc și eu pentru oportunitate.
Mircea Fechet, ministrul mediului, apelor și pădurilor, invitatul de astăzi al "Apelului Matinal".