Sistemul antigrindină protejează peste 2,5 milioane de hectare de teren

Anul agricol 2024 ar putea fi unul dintre cei mai secetoşi din istorie, cu efecte în special pentru agricultură, în lipsa irigaţiilor, în prezent înregistrându-se secetă pedologică extremă în mare parte din ţară, conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

Pentru culturi, grindina apărută în ultima perioadă în mai multe zone din ţară este la fel de periculoasă, deşi în urma protestelor fermierilor împotriva utilizării sistemului de rachete antigrindină, Ministerul Agriculturii a anunţat că va suspenda lansarea acestor rachete în judeţul Prahova şi asta după ce fermierii de acolo au strâns semnături în acest sens.

Măsura se poate aplica în acele zone în care fermierii o vor solicita oficial. Discutăm pe această temă alături de invitatul de astăzi al "Apelului matinal", generalul în rezervă Gheorghe Căunei Florescu, preşedinte director general al Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Anti-Grindină şi de Creştere a Precipitaţiilor.

Folosirea acestor rachete antigrindină poate sau nu să influenţeze cantitatea de precipitaţii?
Lansarea unei rachete în celula convectivă poate să influenţeze pozitiv - o dată creşte precipitaţia până la 20% şi a doua oară uniformizează. Acolo, în loc să cadă grindină, să cadă greloane de gheaţă, cade ploaie şi niciodată, deci noi am monitorizat acest sistem prin Autoritatea Naţională de Meteorologie, chiar anul trecut s-a făcut o hartă cu locurile unde s-au lansat rachete şi locurile unde nu avem sistem implementat. În momentul de faţă protejăm în jur de 2 milioane şi 600.000 de hectare, faţă de 11 milioane de hectare la nivel de ţară.

Deci acolo unde nu sunt sisteme, seceta este şi mai mare. Acolo unde sunt sisteme antigrindină, în momentul când lansăm, creştem precipitaţia cu până la 20%. Vă spun acest lucru pentru că avem mijloace şi aparatură de ultimă generaţie în momentul de faţă implementate şi putem monitoriza. Dacă cineva doreşte să vadă ce s-a întâmplat într-o anumită zonă, noi putem să intrăm în istoric, avem softuri superspecializate şi putem să arătăm exact ce s-a întâmplat. Noi lansăm numai în celulele convective, deci numai acolo unde în viitorul apropiat va cădea gheaţă, greloane de gheaţă, intrăm acolo cu iodură de argint, se creează centre de condensare artificiale, cu alte cuvinte face să plouă şi acea cantitate de apă de ploaie cade tot pe aceeaşi suprafaţă pe care ar fi căzut gheaţa, dacă nu interveneam.

Şi până la urmă, dată fiind această situaţie, de ce se plâng fermierii?
Nu ştiu, să ştiţi că mă depăşeşte această explicaţie, această intenţie a lor. Nu ştiu, nu pot să vă spun, nu ştiu. Au făcut acest lucru, s-au plâns, nu pot să-mi exprim, că dacă îmi exprim un punct de vedere, după aceea se zice că-i jignesc, se zice că, mă rog... le vorbesc de sus. Nu, eu am un dialog foarte bun cu toată lumea, să ştiţi. Şi eu respect legea şi în acelaşi timp legile ştiinţei, fizica şi chimia nu se pot schimba peste noapte.

Rachetele antigrindină „nu generează secetă”

Da, acum chiar îmi aminteam de lecţiile de altădată cu zona convectivă, dar erau ceva kilometri, nu, cu razele solare. Ideea este alta, de ce se plâng, ok, nu ne puteţi spune, aflăm de la ei, dar aceste rachete antigrindină pot genera la un moment dat şi secetă? Să spunem, vine ploaia mâine şi după aceea iarăşi avem probleme.
Sub nicio formă. Să ştiţi că sunt studii făcute în sensul ăsta, nu numai de noi, de către Organizaţia Mondială de Meteorologie, oameni de ştiinţă. Suntem membri în asociaţia ţărilor care fac intervenţii active în atmosferă şi niciodată nu s-a observat că în momentul când lansez o rachetă va produce secetă, din contră, creşte precipitaţia cu până la 20%, deci este statistic demonstrat lucrul ăsta.
Şi atunci de ce n-am lansat mai multe? Apropo de seceta care a pârjolit.
Noi lasăm rachete numai acolo unde situaţia o impune, deci numai pentru grindină. Acum noi creăm o rachetă şi pentru creştere de precipitaţii şi atenţia autorităţii noastre este îndreptată şi spre mijloace tehnice care generează ploaie, care cresc precipitaţiile. E vorba de aviaţie cu care câţiva ani de zile am făcut proiecte de mică amploare, e vorba de baloane cu heliu, e vorba de generatoare terestre şi e vorba de un alt tip de rachetă care în momentul când pleacă de pe instalaţia de lansare produce acel fum, acel aerosol care să creeze centre de condensare şi să creeze ploaie din momentul când pleacă.

Iodura de argint „nu poluează”

Dar acest sistem antigrindină este periculos? Există riscul de poluare a mediului?
Nu, nu, s-au făcut studii în sensul ăsta. Deci, iodura de argint nu poluează, deci ea se transformă într-un aerosol, deci într-un fum cu particule foarte fine şi creează acele centre de condensare artificială pe o ecuaţie de forma L(indice)x, adică o ecuaţie logaritmică cu o dezvoltare foarte rapidă şi de o transformare în masa noroasă a particulelor de apă în centre de condensare. Şi mai târziu, când vine spre pământ, se transformă în apă. Acea apă, noi am luat, sunt autorităţi şi entităţi abilitate pentru aşa ceva, au făcut cercetări şi nu există nici un grad de poluare, o poluare foarte mică, care se încadrează în limite, pragul este cu mult mai mare. Deci, nu se poate vorbi de poluare şi asta nu o spunem numai noi, toată lumea o spune, deci că această substanţă se foloseşte pe scară largă în toate ţările care fac această activitate de intervenţii active în atmosferă.
Dar este scumpă o rachetă antigrindină?
Da, aici au fost probleme, cât de scumpă şi cât de ieftină este. Nu este scumpă. Eu pot să vă spun că costul pentru protecţia unui hectar, ani de zile, demonstrat de noi sau, real, cât ne-a costat pe noi este în jur de 14 euro pe hectar. Iar o rachetă la noi, fabricată în România, în industria de apărare, costul real este de 800 de euro. Mai este cam 240% costul de întreprindere militară. Deci este un cost pentru a menţine în activitate şi producţia militară.

„Fenomenele meteo extreme sunt mai violente, nu datorită nouă, că lansăm rachete, ci datorită schimbărilor climatice” - Gheorghe Căunei Florescu

Da, am o rugăminte ca să conchidem acum şi să înţelegem cu toţii ce se întâmplă. Rachetele antigrindină duc la crearea de precipitaţii. Corect, până aici?
Corect.
Când lansaţi, sau practic, în funcţie de buletinele meteo, cum aflaţi că este grindină, de exemplu?
Procedura este foarte simplă. Deci, noi lucrăm cu celelalte autorităţi ale statului, respectiv Autoritatea Naţională de Meteorologie, care ne transmite prognoza, ne transmit în radarele meteorologice şi în special acum sunt şapte radare, cu al nostru opt, de ultimă generaţie, exact situaţia climatică din ziua respectivă sau şi în perspectivă cu câteva zile şi în momentul când apar fenomene convective, noi ştim exact. Cerem aprobare de la autorităţile aeronautice, deci alte entităţi ale statului cu care lucrăm în Centrul Unic de Informare Antigrindină şi numai în momentul când suntem siguri, cel care este aici decide cel care este în unitatea de coordonare, deci exact tura respectivă, şeful de tură este atât de bine pregătit, încât ştie exact când să ordone lansarea de rachete din punctele de lansare. Deci, este un cerc foarte bine pus la punct, proceduri foarte bine...

Sitemul de irigații este o necesitate, dar îi trebuie apă

Am priceput. Dar o rachetă pe care să o lansăm atunci când nu vine grindina, de exemplu, şi să aducă ploaia încă nu s-a inventat?
Să ştiţi că.. vă dau următoarea explicaţie: există nori siliformi, nori care plutesc şi nu precipită. Gradul de precipitare trebuie să fie peste 65% şi noi putem să facem lucrul ăsta şi cu rachetă, şi cu aviaţie, şi cu generatoare, şi cu baloane, adică să trimitem o substanţă /.../ iodura de argint în mări şi imediat face să plouă. Şi am făcut asemenea experimente, deci începând din 2019, cu două avioane din Grecia, după aceea în ceilalţi ani mai departe cu două avioane din Bulgaria, în colaborare cu ei, am obţinut pe proiecte de mică amploare ploaie, exact cum am prevăzut că va fi, o creştere de la 5 litri până la 20-30 e litri în plus faţă de harta meteorologică şi este în preocuparea noastră acum să facem aceste activităţi, să creştem gradul de precipitare şi aş vrea să vă spun că fenomenele meteo extreme de la an la an sunt mai violente, nu datorită nouă, că lansăm rachete, ci datorită schimbărilor climatice. Asta este realitatea. Deci această secetă pedologică, noi prin /.../ cadrul global privind schimbările climatice, prin recomandarea de acolo trebuie să facem câtuşi de cât să...
Am priceput, dar cred că cel mai util ar fi până la urmă un sistem de irigaţii pus foarte bine la punct, cu mulţumiri pentru că am descifrat împreună...
Da, e foarte adevărat, sistemul de irigaţii este cu necesitate, imperios necesar a fi implementat, dar dacă nu avem apă, deci noi trebuie să creăm acea rezervă strategică, noi putem să acţionăm, să aducem lacurile de acumulare la capacitatea maximă ca să putem trece peste aceste perioade de secetă, iulie-august.