RRA - Invitat: Dragoş Garofil, secretar de stat în Min. Sănătăţii

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (14 iulie, ora 13:20) - Realizator: Mihaela Ştefan
Realizator: Ministerul Sănătăţii ia în calcul prelungirea stării de alertă, un scenariu de lucru fiind chiar carantinarea unor regiuni sau localităţi, asta dacă situaţia o va impune.

Pe acest fond, legea privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situţii de risc epidemiolaogic şi biologic sau legea carantinei şi izolării, rămâne şi astăzi pe agenda Parlamentului, în timp ce sindicatele din domeniul sănătăţii acuză condiţii dificile de lucru şi spun că această lege încalcă suplimentar cu responsabilităţi salariaţii din sistemul sanitar.

Astăzi, puţin mai devreme, am aflat că numărul de cazuri noi este de 637. Invitatul nostru de la această oră este doctorul Nicolae Dragoş Garofil, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Bună ziua şi bine aţi revenit la RRA!

Nicolae Dragoş Garofil: Bună ziua!

Realizator: Domnule Garofil, există o decizie privind aprobarea proiectului de lege, aşa cum este denumită pe scurt a carantinei şi izolării?

Nicolae Dragoş Garofil: Din păcate, lucrurile întârzie foarte mult şi încă nu avem o decizie finală. Sperăm ca azi, în sfârşit, parlamentarii să ia o decizie. Orice decizie este mai bună decât a nu avea o decizie în situaţia asta, deşi îngrijorările sunt, îngrijorările noastre şi ale sindicatelor, deopotrivă, sunt foarte mari, pentru că unele amendamente propuse vor încărca şi mai mult birocratic structurile de sănătate publică şi mai ales direcţiile de sănătate publică, care şi aşa sunt într-o situaţie extrem de dificilă, suprasolicitate după luni de zile de muncă continuă, cu un efort supraomenesc făcut de aceste direcţii, în momentul acesta să le încărcăm şi mai mult cu o birocraţie probabil nu va fi deloc o măsură bună.

Realizator: Domnule secretar de stat, este justificat acum, în acest moment, un astfel de act normativ?

Nicolae Dragoş Garofil: Bun, noi aveam o legislaţie în vigoare, Legea 95, articolul 25 cu 2, prevedea destul de sumar, ce-i drept, că măsurile de izolare, carantinare, internare obligatorie în caz de epidemie se adoptă prin ordin de ministru. În baza acestei legi au fost făcute numeroase ordine de ministru în perioada de când a început această criză în care am reglementat şi am modificat ulterior condiţiile de izolare, de carantinare

Dragoș Garofil: ....ulterior condițiile de izolare, de carantinare. În aceste momente de pandemie, de epidemie, noi ca stat trebuie să avem posibilitatea să luăm decizii rapide. Lucrurile se schimbă de la o zi la alta, mai ales în cazul acestui virus, în care nu se cunosc foarte multe lucruri încă, la luni de zile de la debutul pandemiei, sunt foarte multe lucruri importante care nu sunt elucidate din punct de vedere științific. Recomandările se schimbă, încercăm să învățăm din mers, învățăm din exemplul altor state. Și atunci trebuie să avem o legislație suplă care să permită adoptarea de măsuri fără prea multe opreliști. Sigur că, acum unele rezerve de drepturile omului sunt justificate, dar vă asigur că nicio măsură nu s-a luat până în acest moment, în România și nici nu se va lua așa ceva, care să încalce drepturile omului. Tot ce vrea guvernul este să asigure sănătatea românilor și să luăm măsurile care să protejeze pe cei mai mulți, iar în cazul unui virus asta presupune măsuri de izolare, de carantinare, de internare, alte arme nu are sănătatea publică, da? În /absența lui/ /.../

Realizator: Deci accentuați faptul că nu vor fi puse în pericol drepturile și libertățile cetățenilor, ci doar pentru a avea un instrument astfel încât să fim în siguranță. Sunt convinsă că ați văzut faptul că OMS recomandă, de fapt atrage atenția guvernelor că ar trebui să fie pregătite să reintroducă restricții, inclusiv carantina. Credeți că ar fi posibilă carantinarea unor regiuni, localități, la noi, aici, în România?

Dragoș Garofil: Sperăm să nu ajungem în această situație, dar bineînțeles că dacă situația o va impune, vom adopta astfel de măsuri. Sperăm să avem și cadru legal să o putem face. Avem județe cu probleme, avem 4.000 de cazuri noi în ultimele șapte zile în toată țara. Dar avem în București, Ilfov 550 de cazuri noi, în ultimele șapte zile, 453 în Argeș, 333 în Brașov, 290 în Dâmbovița, 211 în Galați, 231 în Prahova, 191 în Buzău, 117 în Vrancea, deci sunt județe în care numărul de cazuri noi este mare.

Am ajuns, am depășit, am bătut recordul de cazuri noi în urmă cu o săptămână, și de atunci am ajuns să ne obișnuim cu aceste valori de 500, 600, 700 de cazuri noi pe zi. Situația este foarte îngrijorătoare. Numărul de cazuri active a depășit maximul din timpul situației de urgență. Deci, platoul noi l-am obținut undeva la 7.500 de cazuri active, la începutul lunii mai, după care a urmat o scădere și ajunsesem la 4.000-4.500 de cazuri active. Acum suntem la 7.850 de cazuri active și crește; şi încă nu am ajuns la un platou! Avem o creștere susținută. Deci avem o situație foarte dificilă. Şi nu este numai în România; și alte state care au reușit să țină sub control pandemia la debut se confruntă cu astfel de creșteri - și Serbia, și Bulgaria, şi Ucraina...

Realizator: Chiar și Muntenegru, care la un moment dat nu avea niciun caz. Domnule doctor, suntem în data de 14 iulie. Ne uităm pe date: avem 234 de persoane la terapie intensivă, 637 de cazuri noi. La ce să ne așteptăm după data de 15 iulie? Ar putea fi prelungită starea de alertă? Și dacă da, în ce condiții?

Dragoş Garofil: Din informațiile pe care le am, cred că prelungirea stării de alertă se impune în acest moment - adică nu avem sub nicio formă o situație mai bună, să revenim, să relaxăm și mai mult. Adică suntem într-o situație chiar mai gravă decât am avut în starea de urgență, deci... Sigur că nu dorim să revenim la starea de urgenţă, dar cred că prelungirea stării de alertă este o necesitate.

Realizator: Spuneaţi la începutul intervenției dumneavoastră despre sarcinile în plus pe care le primesc medicii. Dumneavoastră vorbiți foarte mult cu ei. Ce vă spun cadrele medicale - medicii, asistenții care acuză condițiile dificile de de muncă?

Dragoş Garofil: Este, din păcate, o suprasolicitare susținută. Ne-am bazat pe medici, pe asistenți, pe cadrele medicale în toată această perioadă; ei sunt adevărații... - nu-mi place să folosesc cuvântul "eroi", dar ei sunt cei care au dus greul acestei pandemii și cu siguranță că a apărut această epuizare, această suprasolicitare.

Şi sunt condiții grele în care lucrează, mai ales în aceste temperaturi ridicate să porți combinezoane și echipamentele de protecție, sunt niște condiții dificile. Ne gândim, bineînţeles, să adoptăm nişte măsuri în care să limităm timpul petrecut în combinezoane, însă din păcate noi suntem pe cunoscutul deficit de personal, mai ales distribuția personalului medical în România este extrem de neomogenă și atunci a nu avea nici măcar pârghia detașării lor, care ne-a fost blocată de către parlament prin Legea 55, ne face aproape impozibilă sarcina de a rezolva. Dacă încercăm să reducem timpul de lucru nu vom avea personal suficient să acoperim nevoile pacienţilor. Deci, suntem în nişte situaţii, în anumite zone sunt situații greu de rezolvat. Din păcate, problemele cronice ale sistemului, deşi în prima parte a crizei au putut fi acoperite, acum încep să își arate adevărata lor importanță și...

Realizator: Doctorii mai au o provocare, şi anume, am văzut chiar zilele trecute, persoanele asimptomatice, care se prezintă la spital doar să anunțe că sunt asimptomatice după aceea, de sigur, se izolează, sperăm cu toții acasă, de asemenea, mă uitam astăzi avem 685 de oameni cu test pozitiv care au fost externați la cerere din spitale.

Dragoș Garofil: Da, este un număr mare. În momentul acesta nu avem nicio pârghie de a monitoriza izolarea lor sau de a-i controla. Din păcate, așa funcționează în lumea civilizată dacă nu ai nişte măsuri coercitive, nu ai reguli și amenzi nu poți face ordine. Imaginaţi-vă ce ar însemna să nu avem reguli de circulație sau amenzi în cazul abaterilor din circulație. Deci, la fel și în problemele de sănătate publică trebuie să avem reguli, trebuie să avem o măsură de control pentru cei care nu respectă regulile. În momentul acesta nu avem nici o pârghie. 650 de pacienţi au solicitat externarea, ei fiind pozitivi, ei fiind contagioşi la acest moment. Sigur, li s-a recomandat să stea la domiciliu și eu sper din tot sufletul că o fac, dar nu avem capacitatea să îi controlăm./rpatulea/ilapadat
Problema asta, deci s-a dus discuția asta într-o direcţie extrem greșită legată de asimptomatici. Asimptomaticii nu sunt o categorie în sine. Deci, asimptomatic ești azi, peste două zile poți dezvolta simptome. Deci, evoluția bolii trece printr-o perioadă asimptomatică, ulterior dezvolţi simptome și, după aceea, în cursul /.../ devii iarăşi asimptomatic. Deci, nu avem o categorie în sine. Sigur, retrospectiv putem urmări să vedem cine nu a avut deloc simptome și atunci, da, putem să zicem că aceștia au fost asimptomatici, dar doar retrospectiv. La momentul prezentări la spital pacientul, chiar dacă este asimptomatic la acel moment, nimeni nu poate prevedea evoluția lui. Iar faptul că România a reușit în primele luni să interneze pacienții a fost în beneficiul tuturor, în beneficiul acelor pacienți care au fost sub monitorizare și au primit tratament la primul simptom și chiar un tratament preventiv - anticoagulante, de exemplu, au primit preventiv. Dar asta poate fi, este una din explicațiile pentru care numărul de cazuri grave în România nu a depăși nicodată valorile din Italia, de exemplu. S-a intervenit la timp, au fost sub monitorizare, au fost izolați și nu au transmis mai departe boala. Deci sunt multe beneficii ale internări. Această discuţie că internăm şi ca un sistem de detenţie mi se pare consternant, mie ca medic. Adică, eu cred ca este beneficiu maxim pentru pacient să poată fi sub monitorizare în cazul unei asemenea boli, cu asemenea evoluție variabilă. Adică, nimeni nu poate prevedea la un moment ce evoliție va avea un pacient indiferent de factorii de risc...

Realizator: Până la urmă este foarte important...

Nicolae Dragoş Garofil:... au rămas acasă pacienți şi au venit la spital în forme foarte grave.

Realizator: Da, am văzut această declarație făcută chiar de secretarul de stat Raed Arafat. Până la urmă, deocamdată responsabilitatea este la noi, important este să avem grijă de noi, dar și de cei din jurul nostru. Vă mulțumesc foarte mult pentru toate aceste explicaţii.


(RS)