România - Stare de alertă. Invitat: ministrul muncii, Violeta Alexandru
Articol de Radio România Actualităţi, 23 Iulie 2020, 19:11
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (23 iulie, ora 14:05:41) - Realizator: Alocaţiile pentru copii, pensiile, salariile și plata șomajului tehnic sunt principalele teme de interes ale acestei perioade. Un răspuns cu privire la pensii și alocații va veni foarte curând, după ce Ministerul Finanțelor va încheia bilanțul cheltuielilor și situația încasărilor după această perioadă marcată de pandemia de coronavirus - este de părere ministrul muncii și protecției sociale doamna Violeta Alexandru, invitata ediției de astăzi. Bună ziua şi bine ați venit la Radio România Actualități!
Violeta Alexandru: Bună ziua! Bine v-am găsit pe dumneavoastră și pe ascultatori!
Realizator: Doamnă ministru, suntem în continuare într-o perioadă destul de tulbure atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. Cum s-a descurcat și cum se descurcă România în ceea ce privește susținerea angajaților?
Violeta Alexandru: România se descurcă de departe mult mai bine decât alte ţări europene, dar asta nu înseamnă că nu suntem atenţi în continuare la ceea ce se întâmplă pe piaţa muncii şi la modul în care îi putem sprijini pe angajatori, ca să își păstreze salariații la serviciu, ca să le poată oferi posibilitatea continuării activităţii. Am avut o serie de acțiuni clare de sprijinire a celor având contracte de muncă suspendate temporar. Sunt peste 1.000.300 de persoane care au fost sprijinite prin măsurile luate de guvern cu un total de 4,6 miliarde de lei până în luna iunie, după care rămânând câteva domenii închise, guvernul nu a abandonat sprijinul pe care îl acordă celor aflaţi în continuare /.../ domenii, dar am continuat să păstrăm măsura şomajului tehnic şi suntem acum în plată cu aceste sume aferente pentru şomaj tehnic la nivelul /.../
Realizator: Doamnă ministru, vă întrerup puţin. Nu ştiu ce se întâmplă, semnalul nu cred că este foarte bun şi avem nevoie de toate informaţiile pe care ni le puteţi furniza. Să mai facem o încercare. Sperăm că de data aceasta vă auzim bine. Rămăsesem la şomajul tehnic şi alte măsuri pe care le-aţi luat.
Violeta Alexandru: Eu vă auzeam foarte bine.
Realizator: E perfect.
Violeta Alexandru: Nu-mi dau seama de când nu m-aţi mai auzit, dar am să repet totuşi.
Realizator: De acum 10-15 secunde. Vă rog!
Violeta Alexandru: Atunci, dacă sunt doar 15 secunde, reiau doar partea de final, în care vă spuneam că pe lângă cei un 1.000.300 de angajaţi cărora pe perioada stării de urgenţă şi de alertă le-am acordat promt, foarte prompt prijinul necesar prin plata şomanului tehnic aferent, 4,3 miliarde de, 4,6 - îmi cer scuze! - miliarde de lei până când guvernul a luat decizia redeschiderii unora dintre activităţi, respectiv păstrării doar a unor domenii închise. Am continuat să rămânem alături de aceşti oameni. Sunt 129 de angajaţi, contracte de muncă suspendate în acest moment, cărora guvernul le-a acordat acest sprijin şi o vom face în continuare cu dorinţa reală, în schimb, de a-i sprijini şi pe cei care şi-au reluat activitatea. Aici am gândit şi implementat de urgenţă o măsură tranzitorie de sprijin pentru cei care au fost în şomaj tehnic şi revin în activitate. Pe lângă faptul că am acordat o plată care acoperă 41,5% din costul salarial pentru aceste persoane, ne-am gândit să-i încurajăm pe cei care au disponibilitate să angajeze tineri cu vârste între 16 şi 29 de ani, respectiv persoane peste 50 de ani. Acestora guvernul a acoperit prin angajatori 50% din salariu până la 2.500 de lei. Ce vă arată acest lucru este faptul că înţelegem să fim alături de /.../ dificilă, dar în acelaşi /.../
Realizator: Să ştiţi că din nou nu se mai aude. Din nou nu vă auzim, nu ştiu, se întâmplă ceva. A fost foarte bine, dar de cinci secunde. Probabil o fi de la vreme, o fi semnalul, o fi ceva.
Violeta Alexandru: În speranţa că mă auziţi bine.
Realizator: Acum da.
Violeta Alexandru: /.../ auziţi bine, reiau atunci ultimele două fraze. Spuneam că este o determinare a guvernului să nu abandoneze pe nimeni dintre persoanele care au fost în situaţia delicată de a îşi pierde locul de muncă şi cu privire la care am considerat că trebuie să avem o reacţie rapidă, pentru ca ei să aibe din considerente de protejare a sănătăţii contractul suspendat temporar, dar să poată reveni în activitate, însă preocuparea noastră este să dăm acest semnal de încurajare a revenirii în activitate, de a atrage atenţia oamenilor să lucreze în condiţii de siguranţă şi aţi văzut că în paralel cu măsurile de sprijin pentru revenirea în activitate, atât premierul, cât şi colegii mei din guvern s-au implicat în a conştientiza populaţia, dar mai ales angajaţii, dar mai ales angajatorii, pentru că ei au o responsabilitate suplimentară, că această revenire în activitate să se facă în condiţii de siguranţă.
Realizator: Doamnă ministru, cu siguranţă foarte mulţi dintre ascultătorii noştri îşi doresc să afle cât mai multe despre pensii. Mărirea pensiilor cu 40% este una extrem de controversată, de confuză, cu declaraţii contradictorii ş.a.m.d.
Realizator: Doamna ministru, cu siguranţă, foarte mulţi dintre ascultătorii noştri îşi doresc să afle cât mai multe despre pensii. Mărirea pensiilor cu 40% este una extrem de controversată, de confuză, cu declaraţii contradictorii şi aşa mai departe. Dumneavoastră aţi dat asigurări că nu este pusă în pericol majorarea pensiilor, pentru că nu a apărut nicio motivare, şi asta deoarece banii sunt prevăzuţi în bugetul pentru anul acesta, nu?
Violeta Alexandru: Afirmaţia pe care am făcut-o este aceea de abordare profesionistă raţională, şi anume am insistat pe necesitatea evaluării situaţiei încasărilor la buget, pentru că dincolo de promisiuni şi de populisme marca PSD, datoria noastră este să explicăm oamenilor care este situaţia bugetului după această perioadă, iar explicaţiile vor veni profesioniste la echipa Ministerului Finanţelor, pentru că acolo există cea mai bună diagnoză cu privire la efectele acestei crize. Noi ne-am concentrat nu întâmplător pe sprijinirea oamenilor să revină în activitate, pentru că fonduri publice din care se fac plăţi pentru servicii, pentru beneficiile oamenilor sunt de fapt fonduri colectate din taxele şi impozitele celor care muncesc. Nu întâmplător ne-am concentrat atenţia pe ncurajarea revenirii la muncă, pentru că suntem conştienţi ca România merge mai departe prin oamenii care muncesc, implicit că prin taxele şi impozitele lor la buget revin resurse din care ne putem achita obligaţiile. Acum, pe măsură ce Ministerul Finanelor are această poză generală a încasărilor la buget, după o perioadă foarte grea, despre care am vorbit toţi, nu vreau să o exagerez cu nimic, vom avea o informare publică fundamentată cu privire la situaţia bugetului şi în mod evident vom discuta despre acest aspect. Vă asigur însă că premierul, în discuţiile cu mine şi cu domnul ministru Cîţu, ne-a subliniat, de fiecare dată, că trebuie să facem această comunicare bazată pe o evaluare obiectivă, nu pe bază de păreri, nu pe bază de ce şi-ar dori cineva, ci fundamentată pe cifre. Determinartea noastră este să crească pensiile. Suntem conştienţi de dificultăţile pe care pensionarii le au, oameni în vârstă, oameni care au nevoie de medicamente, care au anumite cheltuieli suplimentare unei persoane active sau unei persoane tinere. Prin urmare, ne dăm seama de acest lucru, nu suntem rupţi de realitate şi vom face, bineînţeles, de aşa manieră încât să avem resursele pentru creşterea pensiilor, însă o decizie în acest sens se va lua public, cu totul transparent, explicând oamenilor, în funcţie de evaluarea încasărilor la buget şi a situaţiei bugetului în acest moment. Oricum, dorinta noastră, dacă-mi permiteţi o completare, este să nu păcălim oamenii. Dacă PSD îşi dorea să crească pensiile, o făcea imediat de la intrarea în vigoare a legii şi o făcea într-o situaţie de stabilitatea economică. Astăzi, suntem într-o situaţie cu mult mai delicată. Dorinţa noastră este să avem o proiecţie de creştere a acestor pensii şi pentru anii viitori. Este uşor să iei o decizie de azi pe mâine. Cel mai uşor este să promiţi şi să nu faci. Este o responsabilitate pe care noi o avem, să fie o creştere a pensiilor nu numai în acest an, ci şi în anii următori, deci să fie o creştere sustenabilă, în condiţiile în are efectele acestei crize probabil se vor resimţi şi nu numai luna viitoare, ci şi în bugetul şi încasările pe anul viitor, aşa cum ne arată economia şi cum primim semnalele.
Realizator: Situaţia, într-adevăr, este una complicată. Traversăm o pandemie, însă cele 80 de miliarde de euro pe care le vom primi de la Uniunea Europeană nu ne ajută? Adică, să fie mai simplu, pentru mărirea pensiilor de la bugetul intern, având aceşti bani europeni pentru investiţii şi aşa mai departe?
Violeta Alexandru: Doamnă, cum bine spuneţi, banii europeni sunt pentru investiţii. Banii europeni vin cu o destinatie foarte clară, şi anume pentru investiţii. Sunt proiecte de infrastructură, sunt proiecte de mediu, sunt proiecte în domeniul digitalizării foarte clar definite. Cine îşi imaginează că se joacă cu banii europeni şi poate să jongleze cu ei, înseamnă că - unu la mână - are un mod de viaţă şi de cheltuire a banilor publici profund dubios sau nu înţelege care sunt mecanismele europene. Cine crede că prin declaraţii populiste avem aceste sume şi nu vrea PNL să le investească în creşteri de pensii şi salarii, ori e obişnuit să jongleze cu bani publici, ceea ce este foarte grav, pentru că nu se poate, ori continuă să mintă oamenii, proiectându-le o speranţă în legătură cu nişte fonduri care au destinaţie foarte clară.
Violeta Alexandru: Ori continuă să mintă oamenii, proiectându-le o speranță în legătură cu niște fonduri care au o destinație foarte clară, foarte clară, iar Uniunea Europeană este - și vreau să cred că și noi în România tratăm la fel de riguros - este extrem de strictă cu privire la destinația banilor folosiți și asumați a fi folosiți pentru proiecte de investiții.
Realizator: Și pentru că vorbeam de cele 80 de miliarde de euro, ce buget va fi alocat Ministerului Muncii și Protecției Sociale și în ce proiecte vor fi investiți acești bani?
Violeta Alexandru: Este prematur să vă dau lista completă a proiectelor, se lucrează în minister pentru proiecte care să adreseze grupurile vulnerabile, se lucrează în portofoliul de proiecte pentru digitalizare și simplificare a relației dintre cetățeni și serviciile Ministerului Muncii, sunt proiecte pe care le vom face în comun cu alte ministere, între care și Ministerul Sănătății pentru un pachet de servicii complexe în adresarea nevoilor persoanelor vulnerabile. În mod evident, avem în vedere o serie de acțiuni care să încurajeze piața forței de muncă. În fine, suntem foarte activi. Pe de altă parte, sunt foarte atentă și la rezultatele concrete ale acestor proiecte, am găsit destul de multe, dar care, contrar gustului pe care eu îl am pentru concretețe, se rezumau la o serie de documente și strategii și alte strategii și documente, sunt și acestea importante. În ceea ce mă privește, sunt orientată mai mult către rezultat și probabil că îmi voi pune amprenta în continuare în a genera rezultate prin proiectele europene, așa cum fac și atunci când sunt implicate fondurile naționale.
Realizator: Doamna ministru, aș vrea să lămurim puțin și chestiunea cu alocațiile. În ceea ce privește creșterea alocațiilor, ați spus că sunteți pregătită să intrați în ședința de guvern de săptămâna viitoare cu o propunere de creștere a lor, într-un procent care să poată fi suținut de la buget. Dar ce se întâmplă cu decizia Curții Constituționale?
Violeta Alexandru: O vom pune în practică, desigur, /nu/ e o chestiune pe care să o discut sau cu privire la care să ai o opțiune. Voi fi pregătită după discuții cu colegii mei să punem în aplicare decizia Curții, de așa manieră încât să fie o creștere suportată de buget. Să știți că este foarte ușor... Eu în fiecare dimineață am zeci de inițiative populiste, marca PSD, de a tripla, de a dubla. Totul la PSD, în momentul ăsta, pentru că n-au responsabilitatea gestionării banilor publici, înseamnă dublare, triplare, fără să indice sursa de finanțare. Dacă așa se face politică, nu e de mirare că PSD ne duce în blocaj și într-o situație delicată financiar, dar noroc că suntem responsabili și gândim niște soluții care să nu genereze asemenea lucruri și vă asigur că vom face o propunere care să fie sustenabilă. Vă reamintesc că exclusiv la inițiativa PNL au crescut alocațiile în ultimii ani, exclusiv la inițiativa PNL. Ca atare, este greu de combătut determinarea PNL de a crește alocațiile, e ușor să fii populist, este mai greu să fii rațional, să fii responsabil și să iei decizii în funcție de posibilitățile bugetare. Dar, repet, noi nu vrem să punem în pericol bugetul, ci vrem, în corespondență cu decizia Curții, să avem o aplicare sustenabilă.
Realizator: Până la urmă, cum spuneați mai devreme, până la urmă, acesta este rolul opoziției, dar cu certitudine, oamenii sunt interesați de acțiuni concrete.
Violeta Alexandru: Nu, nu acesta este rolul opoziției.
Realizator: Dar care e?
Violeta Alexandru: Nu, nu acesta este rolul opoziției, opoziția, dacă este populistă și dacă vrea să blocheze bugetul, înseamnă să pună în pericol stabilitatea acestei țări. O opoziție care înțelege care sunt nevoile țării, vine cu proiecte diferite ca viziune, desigur, de cele ale celuilalt partid, dar vine cu proiecte care asigură dezvoltarea țării, nu s-o arunce într-o situație de blocaj. E o mare diferență.
Realizator: Doamna ministru, este posibil ca această criză sanitară să fie de durată. Cum încurajați angajatorii să ofere condiții sigure pentru salariați? V-ați declarat nemulțumită de activitatea ITM-urilor. Punctual, ce nereguli ați sesizat în acest sens?
Violeta Alexandru: În această perioadă sau în general? Pentru că activitatea mea legată de ITM-uri a început, în sensul de atenție în acest fel, de controale, în sensul de a ține cont mai mult, acest lucru l-am constatat la scurtă vreme după ce am preluat acest portofoliu, de a ține cont mai mult de sesizările de la oameni. Pare un anumit formalism în gestionarea acestor verificări, ori îmi doresc mai mult ca oricând ca ecourile oamenilor, cu atât mai mult cu cât într-o perioadă de criză ca aceasta, există pericolul ca angajatorii să ia decizii la emoție, cu o anumită doză de subiectivism...
Violeta Alexandru: Ori, îmi doresc mai mult ca oricând ca ecourile oamenilor, cu atât mai mult cu cât într-o perioadă de criză ca aceasta există pericolul ca angajatorii să ia decizii la emoţie cu o anumită doză de subiectivism, să-i spun, în sensul în care văzând situația încasărilor și văzând situația bugetului, iei decizii cu siguranță într-un mediu mult mai încărcat de tensiune decât de obicei. Am cerut ITM-urilor să ţină cont de sesizările primite și am cerut să iasă mai mult pe teren, să iasă pe teren în relație cu tipul de activitate pe care vor să-l verifice. Nu ai ce să cauți pe teren, să verifici cluburi luni, marți. Trebuie să te duci, de exemplu, să verifici această activitate la sfârşitul săptămânii. Nu ai ce să verifici în mijlocul zilei și să ceri nişte documente. Dacă ai informații că un angajator nu asigură măsurile corespunzătoare, de exemplu termometru pentru verificarea temperarurii, de exemplu nu are culoare care să demarce cele două trasee de intrare, de ieșire, aceste lucruri le faci și dimineață sau la schimb de tură. Deci să încercăm puțin acest lucru. Le-am cerut în primul rând să încercăm să ieșim din birou. Să începem cu șefii, să iasă din birou, să meargă în teren. Nu le-am cerut să aplice amenzi, ca să facă norma, nu am această optică. Cred că sunt angajatori cărora într-o discuție li se poate puncta unde sunt deficiențele și sunt convinsă că /.../ informaţii şi semnale că nu se dorește îndreptarea, le cer să fie fermi, dar ca să aibe aceste informații trebuie să iasă pe teren, trebuie să înceteze cu practicile de a suna angajatorii şi de -ai preveni că vorm merge în control. Am dorinţa din partea lor să își facă treaba, pentru că se vede diferența între cei care o fac, mă uit constant pe statistici, și cei care nu o fac. Şi când mă uit pe statistici, mă uit, bineînţeles, la /.../ calităţii, respectiv a judeţului şi compar între un judeţ cu /.../ entităţi şi un judeţ cu mai multe și văd diferențe între cele două. Prin urmare îi vreau mai mult în activitate, inclusiv cu un rol preventiv, cu un rol de de informare cu privire la măsurile de siguranță care /.../ trebuie luate nu numai pentru mâine, poimâine, ci pe o durată mai lungă.
Realizator: Doamnă ministru, despre sezonierii români ce ne puteți spune? Mai sunt probleme știu că în ceea ce privește Germania. Ați avut constant discuții pe această temă.
Violeta Alexandru: Da, în ceea ce priveşte muncitorii sezonieri, în primul rând vreau să ştiţi că pregătim o serie de măsuri și pentru cei care lucrează în România. Venim cu un pachet de măsuri legat de acest aspect, pentru că ne dorim /.../ o ofertă alternativă pentru românii noştri din ţară, dar și pentru cei care s-au întors din străinătate și se gândesc /.../ ar fi o variantă să rămână în țară. Pentru cei care lucrează în străinătate, aici rezultatele mele vorbesc de la sine, în sensul în care, având în vedere modul în care am lucrat cu autoritățile din Germania, văd deja modul extrem de eficient în care am lucrat, văd deja o serie de rezultate, pe de o parte în ceea ce privește activitatea celor din agricultură, am văzut și am primit semnale. Fără să vreau să vă spun că toţi angajatorii nemţi fac excepţie de la regula generală și care înseamnă condiții /civilizate de muncă, dar acolo unde se întâmplă şi avem sesizări, instituţiile de control din Germania aproape fără precedent au început să verifice și se văd deja schimbări, apropo de condițiile de cazare. Pentru condițiile de transport, insist asupra obligației, şi m-am implicat personal pentru a transmite aceste mesaj, insist asupra obligaţiei în sensul binelui dânșilor, pentru dânșii, a celor care pleacă, de a verifica ce scrie în /.../ cu privire la cel puțin la aceste trei elemente, dacă nu la patru: care sunt condițiile de plată, în ce măsură din salariul convenit li se duc costuri pentru cazare și eventual pentru transport, dar aceste lucruri trebuie clarificate de la plecarea de acasă, care sunt condițiile de returnare, de retur în țară, în momentul în care contractul s-ar încheia înainte de termenul agreat, pentru că aici apar problemele. Sunt costuri de transport, dar sunt la finalul perioadei prevăzute în contract. Angajatorul nu pleacă de la premisa că se întrerupe până atunci şi nici persoana nu pune în discuție la momentul semnării, respectiv trebuie să aibă prevederi clare legate de protecția socială și protecția pentru sănătate. Văd deja niște schimbări. Sunt implicată în discuții cu autoritățile din Germania, pentru a crea un pachet de protecție socială minimal în aceste contracte şi pentru a nu mai exista diferenţe. Mă folosesc de experienţa românilor care lucrează de șapte, opt ani în străinătate și care nu toți trec prin aceste experiențe și au niște lucruri foarte utile de împărtășit de la angajator, care îi tratează cu respect, iar în paralel primele schimbări se văd în industria cărnii. Aici nu sunt chiar muncitori sezonieri, sunt români care lucrează de foarte mulți ani sau sunt români care lucrează în contracte de antrepriză. Se vor elimina subcontractorii. Ministrul german, la 24 de ore după discuția noastră, a și luat decizia eliminării subcontractorilor, astfel încât românii vor lucra în contracte direct cu angajatorul principal, pentru nu mai interveni divreşi intermediari, care au tendința să neglijeze anumite aspecte în contractele respective. Lucrurile sunt într-o vizibilă îmbunătăţire şi văd determinarea autorităților din Germania de a le îmbunătăți constanț şi nu am să mă las până nu văd aceste îmbunătăţiri. În augusut, domnul ministru Heil vine în România ca expresie a aprecierii pentru seriozitatea autorităților române în această perioadă, prilej cu care vom evalua ce mai este de făcut. Același lucru îl fac pentru a mă asigura că în Austria, de exemplu, acolo unde lucrează un număr de persoane pentru servicii sociale, dacă sunt lucruri de îmbunătăţit sa le fac. După cum bine știți, /.../ în ceea ce priveşte pensiile comunitare la fel de implicaţi suntem pentru a remedia lucruri de care nu s-a ocupat nimeni de foarte mulți ani, deși erau /.../
Realizator: Vă muluţumesc tare mult pentru prezența la Radio România Actualități și pentru toate explicațiile pe care ni le-aţi dat!
(PH)