România şi modelul german economic şi politic

Aderarea României la Schengen se conturează tot mai mult în etape, mai întâi să fie deschise graniţele aeriene şi maritime şi abia apoi, la o dată încă neclară, cele terestre.

În prezent, Olanda este cea care blochează aderarea României la Schengen dar ministrul de externe, Andrei Marga spune că a primit asigurări şi promisiuni că Olanda îşi va mai schimba poziţia.

"Momentul actual, este mai bun decât înainte, în ceea ce priveşte şansele României de a accede în Schengen. De ce spun asta?

"Pe de o parte, contactele s-au îndesit, pe lângă faptul că am discutat cu ambasadorul Olandei, am discutat la Bruxelles cu ministrul de externe al Olandei, domnul Rosenthal, şi domnia sa m-a asigurat că va interveni pentru a se grăbi accesul complet al României la Schengen.

"Mai adaug că preşedintele grupului parlamentar liberal şi democrat din Parlamentul Europei, domnul Verhofstadt, aparţinând de asemenea familiei liberale, s-a angajat într-o discuţie pe care am avut-o că va interveni şi dânsul personal în favoarea României pe lângă autorităţile din Olanda", ne spune Andrei Marga.

Direcţia politicii externe o stabileşte Parlamentul

Ministrul Andrei Marga a insistat că nu se pune problema unei schimbări spre est a direcţiei politicii externe româneşti, care este deja clar stabilită ca parte a UE, a NATO iar relaţiile ei prioritare sunt cu SUA, UE şi ceilalţi parteneri strategici ai ei.

Deci, nu se pune problema unei schimbări de direcţie.

“România are coordonatele stabilite. Nimeni nu-şi face iluzia în lume, nimeni care este raţional, că aceste coordonate sunt volatile. Nici vorbă. Ele sunt coordonate solide, România este încadrată în sistemul occidental. Acesta este fundamentul politicii externe româneşti şi la această oră şi cu oricine, inclusiv persoana mea, este destul de responsabil încât să meargă pe această linie” a explicat Andrei Marga.

Ministrul a argumentat şi prin faptul că, printre personalităţile politice pe care le admiră cel mai mult se află Helmuth Schmidt, Gerhard Schroeder şi Bill Clinton.

Cooperare economică cu Rusia nu înseamnă cooperare ideologică

Andrei Marga a explicat că, ceea ce a fost interpretat în ce-l priveşte, ca atitudine filo-rusă, este doar faptul că România nu foloseşte suficient piaţa rusă, în condiţiile în care Rusia îşi dezvoltă prezenţa pe piaţa românească.

“Trebuie să spun din capul locului pentru a risipi neînţelegerile: un pas în cooperarea economică nu înseamnă un pas într-o cooperare ideologică. Acum o normalizare a relaţiilor cu Rusia, după accentele retorice care au fost, după părerea mea este în beneficiul României. Sigur, România are ca teren de export UE şi acesta este un mare avantaj, dar uneori noi nu putem concura pe piaţa europeană cu destul succes. Piaţa rusă în continuare se oferă, şi alte pieţe dacă vreţi, piaţa Kazahstanului, piaţa Ucrainei, piaţa Chinei - de ce nu?” a spus Andrei Marga.

De aceea, una din preocupările noastre la minister este şi aceea de a vedea şi diplomatic ce se poate face pentru ca aceste relaţii să capete o nouă dimensiune.

Dialog mai strâns cu Rusia

Ministrul de externe Andrei Marga a declarat că una dintre preocupările instituţiei pe care o conduce este să dea relaţiei cu Rusia, din punct de vedere diplomatic, o nouă dimensiune.

El a argumentat că dialogul cu Rusia a fost redus în ultimii ani iar acest lucru trebuie remediat.

“Această discuţie a fost prea redusă în ultimii ani. Noi trebuie să vedem rapid ce şanse de export sunt în Rusia şi ce şanse de investiţii. Noi trebuie să vedem apoi cum folosim potenţialul energetic al Rusiei. Noi, operăm ca ţară, membră a UE înăuntrul perspectivei sau din perspectiva Uniunii Europene UE pregăteşte un nou acord de cooperare cu Rusia. Acordul care este acum în funcţiune este din '97 şi se cere actualizat. între timp, Rusia a făcut câţiva paşi - a intrat în Organizaţia Mondială a Comerţului, deci se obligă să respecte regulile World Trade Organisation” a declarat Andrei Marga.

“Să fim lucizi, sunt şi probleme cu Rusia”

Ministrul de externe, Andrei Marga, a explicat că, la iniţiativa preşedintelui rus Vladimir Putin, se conturează tot mai mult o nouă organizaţie economică regională în Eurasia.

Marga a declarat că atât UE cât şi România sunt de acord cu această organizaţie dar cu anumite condiţii.

“Sunt doar două condiţii puse şi de UE, şi de noi: prima, aceste organizări economice, aceste entităţi economice să se bazeze pe regulile de la Organizaţia Mondială a Comerţului, care includ între altele independenţa statelor care iau decizia de participare. A doua condiţie - aceste organizări economice nu trebuie să fie îndreptate împotriva UEŢ a spus Andrei Marga.

Şeful diplomaţiei române a atras atenţia că politica externă nu mai trebuie privită “cu ochelarii obţinerii de sfere de influenţă şi trebuie trecut la consideraţiile externe, la promovare de valori”.

“Nu ma pot pronunţa asupra apartenenţei lui Vladimir Filipov”

Potrivit unor informaţii preluate în presa română din Jurnal de Chişinău, fostul ministru rus al Educaţiei, Vladimir Filipov, pe care Andrei Marga la catalogat drept prieten la audierile parlamentare, ar fi colonel în Serviciul de Informaţii Externe al Armatei Ruse (GRU).

Ministrul Andrei marga a declarat că nu cunoaşte nici ascendenţa nici apartenenţa lui Vladimir Filipov.

“Cu Vladimir Filipov am cooperat, amândoi fiind miniştrii educaţiei, pentru a elabora acordul de echivalare a diplomelor între România şi Federaţia Rusă, acord care s-a semnat sub privirile lui Vladimir Putin, atunci prim-ministru al Rusiei, şi ale primului ministru al României de atunci, Radu Vasile. Deci de acolo îl cunosc, ca să fiu clar, pe Vladimir Filipov. Vladimir Filipov este o personalitate cu prestigiu nu numai în lumea academică internaţională, ci şi în lumea politică. El a fost avut în vizor şi pentru funcţii înalte în cadrul sistemului Naţiunilor Unite, pentru funcţii chiar foarte înalte. L-am reîntâlnit, pot să vă spun, în multe reuniuni internaţionale, dar în ideea de a spijini o dezvoltare a universităţilor noastre şi în conexiune cu Rusia şi de a atrage studenţi din această parte a lumii, de a realiza cooperări. De a realiza cooperări. Cât a fost posibil, noi am cooperat ca oameni maturi; în rest, asupra identităţii lui, asupra apartenenţei lui, nu mă pot pronunţa”.

Poarta germană spre Rusia

Germania este deschizătoare de drumuri în relaţia cu Rusia, consideră ministrul Andrei Marga, fiind în acelaşi timp fidelă şi cu totul integrată în UE, ea şi-a dezvoltat tot mai mult cooperarea economică cu Rusia.

“Eu cred că dacă o ţară ca Germania procedează în acest fel noi nu avem motive să nu procedăm la fel, adică să extindem cooperarea economică, cooperarea şi în alte domenii, discuţiile pe orice plan cu Rusia. Orice om cu capul pe umeri ştie bine că dacă vrem o Europă asigurată la frontiere, dacă vrem o Europă pacifică, o Europă care să se dedice propriei prosperităţi, o relaţie normală, o relaţie pacifică, o relaţie de cooperare cu Rusia este indispendabilă", a explicat ministrul de externe.

“Imaginea României în Germania e în stare critică”

Andrei Marga consideră că deşi prezenţa germană în România este la un nivel bun, ţara noastră are nevoie şi de investitori de mare anvergură, germani şi americani.

În ce priveşte prezenţa românească în Germania, ministrul Marga spune că prima problemă care trebuie rezolvată ţine de imagine.

“Trebuie rapid să rezolvăm problema imaginii României din Germania. Imaginea este într-o stare cam critică trebuie să spun, televiziunile germane prezintă România în mod frecvent cu lucruri nu prea plăcute - accidente, rromi în situaţii dificile şi aşa mai departe” a spus Marga.

Austeritate şi creştere economică

Politica de austeritate, aşa cum e gândită în Germania şi politica de creştere economică, aşa cum e de acum reprezentată de Franţa, nu sunt antagonice, consideră ministrul român de externe.

“Personal, cred că cele două politici vin la un acord şi, în practica germană, ele sunt în acord. Dacă o ţară din UE are dificultăţi financiare, ea se repliază şi cere ajutor. Ajutorul vine de la Germania, care e într-o formă mult mai bună. Germania a propus politica de austeritate, adică de luare sub control a cheltuielilor în raport cu veniturile pentru a evita situaţia în care Germania trebuie mereu să intervină, să dea bani, iar dacă nu dă, este criticată” spune Andrei Marga, dar atrage atenţia că Germania, în practica ei şi guvernamentală, combină politica austerităţii cu cea a creşterii, ca dovadă Germania a avut creştere economică.

Andrei Marga anticipează că după rezultatul alegerilor din Franţa, odată cu preşedintele socialist Francois Hollande, se va accentua nevoia corelării celor două politici, de austeritate şi de creştere.

“Creşterea economică e soluţia veritabilă şi de aceea a fost, după părerea mea, o eroare faptul că, la noi, în ultimii ani, totul a mers pe austeritate şi prea puţin pe creştere. Evident că Germania a luat şi ea nişte măsuri de reducere a cheltuielilor, dar, Germania nu s-a repezit în salarii, nu s-a repezit în pensii. Aici trebuie spus, vizavi şi de contextul românesc în care au fost multe discuţii, dacă liberalii sunt compatibili cu social-democraţii. Să ne uităm lucid. Nu noi inventăm o coaliţie de această natură politică. Germania a avut în faţă coaliţia creştin-democrată şi cea democrată, care a funcţionat optim. După părerea mea, aceasta e explicaţia politică a faptului că Germania nu a alunecat în criză” a declarat Andrei Marga.

De ce nu vin americanii

Andrei Marga a declarat că ţinta, în relaţia cu SUA,este o prezenţă economică americană mai puternică în România, dar pentru aceasta Bucureştiul trebuie să elimine barierele invocate de mulţi investitori americani.

“Trebuie depăşite nişte bariere, birocraţia care este în ţară, birocraţia aprobărilor este terifiantă şi descurajează de la început investitorii. Ceea ce se cere şi de către americani şi de către alţi parteneri este o anumită stabilitate legislativă. Din păcate, la noi, ştim bine, s-au schimbat legi, unele la trei săptămâni, ori aceasta nu se întâmplă în alte sisteme. şi, în sfârşit, o anumită predictibilitate a politicii economice” a explicat Andrei Marga.

Parteneriat strategic cu Israelul până în toamnă

La MAE este deja în lucru un viitor parteneriat strategic cu Israelul, despre care ministrul de externe Andrei Marga va discuta cu omologul său, în Israel, în cadrul unei vizite la sfârşitul lunii mai.

“Eu cred că până în toamnă aceste lucruri sunt consacrate de documente, la Parteneriatul strategic mă refer în primul rând, şi puse în mişcare pe terenul cooperării” a declarat Andrei Marga.

Ministrul a mai precizat că România are relaţii excelente cu toate statele din Orientul Mijlociu şi a dat ca exemplu cooperarea tot mai strânsă cu Arabia Saudită, în condiţiile în care Bucureştiul doreşte o prezenţă economică saudită cât mai consistentă în România.

“Nu există acum niciun proiect pentru votul prin corespondenţă”

Proiectul votului prin corespondenţă pentru românii din străinătate, iniţiat de MAE sub conducerea fostului ministru Teodor Baconschi, a fost abandonat de fostul guvern după ce s-a lovit de opoziţie nu doar din partea USL ci şi din partea UDMR.

Deocamdată nu există o iniţiativă nouă în acest sens, a declarat Andrei Marga, care a precizat că cetăţenii trebuie sprijiniţi să poată vota conform conştiinţei şi voinţei lor dar că trebuie prevenită situaţia în care se poate falsifica în vreun fel votul.

“În definitiv, să fim clari, nu forma votului contează, dacă votul redă cu acurateţe voinţa politică a celor care sunt implicaţi” a comentat Andrei Marga.

Ascultaţi interviul integral aici: