România se aşteaptă la semnale pozitive în discuţiile Consiliului JAI vizând aderarea deplină la Spaţiul Schengen

Președinția ungară a Consiliului Uniunii Europene va prezenta la reuniunea de astăzi a miniștrilor de justiție și afaceri interne situația aplicării integrale a convenției Schengen în România și Bulgaria. Miniștrii de interne vor face un bilanț, iar discuția se va axa pe prioritatea legată de creșterea rezilienței frontierelor externe.
La sfârșitul anului trecut, Consiliul a decis să elimine controalele de la frontierele aeriene și maritime cu România și Bulgaria - din 31 martie s-a întâmplat acest lucru, anul 2024 - însă pentru a se stabili data eliminării controalelor și la frontierele terestre interne cu cele două state, este nevoie de o altă decizie, care poate fi luată în orice format. Discutăm pe această temă și despre perspective, alături de invitatul "Apelului matinal", vicepreședintele Parlamentului European, eurodeputatul Victor Negrescu. Bună dimineața.
Bună dimineața și mulțumesc pentru invitație.
Mulțumim că ați acceptat-o, tocmai pentru că ne dorim să aflăm cât mai multe detalii. Spuneați ieri că o decizie se poate formaliza foarte ușor la nivel tehnic și că proiectele-pilot implementate de Comisia Europeană pentru securizarea frontierelor dovedesc eficiența soluțiilor europene. România a avut rezultate bune după extinderea Air Schengen. Se poate?
Se poate, da, se poate să avem acest acord pentru intrarea pe cale terestră în Spaţiul Schengen și asta ne dorim. De aceea, iată, am revenit cu acest subiect sus, pe agenda europeană. Nu a fost tocmai simplu, însă aș putea spune că m-am numărat printre cei care au fost foarte vocali în ultima perioadă în a reaminti liderilor europeni promisiunea făcută /.../
Ne auzim? Da, avem probleme cu recepția. Doar câteva clipe mai rămânem, evident, în direct alături de invitatul "Apelului matinal". Ne reamintim, România și Bulgaria au pătruns în Spațiul Schengen la nivel aerian. Da, reluăm discuția.
Acuma sper să ne auzim.
Este perfect, este perfect, da.
Fiind la Strasbourg, unde este sesiunea plenară, semnalul poate nu este la fel de bun.
Noi așteptăm semnalele bune.
Cele mai bune.
Exact, însă, sesiunea plenară a fost importantă. Cum vă spuneam mai devreme, noi am încercat să punem acest subiect sus, pe agenda europeană, pentru că, așa cum am zis și mai devreme, a intrat această promisiune pentru adrearea României pe cale terestră, mai ales dacă - și s-a dovedit acest lucru -, dacă intrarea pe cale aeriană și maritimă conducea la un succes. Și, da, România a reușit intrarea în Spațiul Schengen prin aceste două formate, dar, de asemenea, și la nivelul formatelor politice și am implementat, cum spuneam și mai devreme, o serie de proiecte-pilot finanțate de Comisia Europeană, care au condus la creșterea securității frontierelor noastre externe. Și astăzi, acele proiecte sunt exemple de bună practică la nivel european și, în consecință, liderii europeni trebuie să ia această decizie. A fost un oarecare ping-pong și între instituțiile europene, dar și între anumite partide politice la nivel european, însă e timpul să termine cu această abordare un pic neclară și să mergem către o decizie în interesul României. Consiliul de Justiție și Afaceri Interne de astăzi este important, pentru că, așa cum ați spus și dumneavoastră, și președinția ungară, dar și Comisia Europeană vor prezenta rezultatele obținute de România și Bulgaria, rezultate bune, și vor face un tur de masă. Practic, toate statele se vor exprima cu privire la aceste rezultate. Și în contextul acesta sperăm să nu mai existe acea opoziție a Austriei la fel de dură și să nu apară alte state care eventual să ridice semne de întrebare. Dacă se va întâmpla lucrul ăsta, dacă va fi o discuție bună, constructivă - și eu cred că se va întâmpla lucrul acesta - atunci putem să insistăm pentru a avea un aviz pozitiv pentru aderarea României pe cale terestră la Spațiul Schengen până la finalul anului și acel aviz, cel mai probabil, se va da la nivel tehnic, așa cum s-a întâmplat și anul trecut, pentru a evita o politizare exacerbată a acestui subiect de importanță majoră pentru România.
În tot acest registru, în tot acest tablou, față de anii anteriori, am observat un lucru - Austria nu a mai fost atât de vocală. E corect?
Austria nu a mai fost atât de vocală. Sunt contacte la nivel înalt între Guvernul României și Guvernul austriac, între premierul României și cancelarul Nehammer. Eu m-am ocupat, în coordonare cu premierul României, de relația cu Bruxellesul. Ministerul Interne, Ministerul Afaceri Externe, toată lumea a fost implicat în acest proces. Chiar săptămâna aceasta m-am întâlnit inclusiv cu comisarul desemnat de Austria pentru a ocupa portofoliul de Afaceri Interne, adică portofoliul Schengen oarecum, și a fost o discuție constructivă și, mai mult decât atât, acum că au trecut aceste alegeri parlamentare din Austria care păreau să blocheze România, nu mai există nici măcar acest argument politic, că eventual intrarea României în Spațiul Schengen ar conduce la un boost electoral pentru partidul populist din Austria. Partidul populist din Austria a câștigat alegerile parlamentare chiar dacă România nu era în Spaţiul Schengen. Deci, în contextul acesta, acest moment post-electoral poate fi de folos pentru noi. Vă reamintesc că anul trecut, de exemplu, când am primit acel prim aviz de intrare pe cale aeriană și maritimă, Olanda, de exemplu, avea un guvern interimar, se afla într-o zonă neclară, fără o majoritate stabilă, și Olanda atunci a sprijinit România. La fel și acum, se poate întâmpla la fel. Mai e nevoie să fim în contact cu partenerii noștri, o să oferim informații suplimentare și în sensul acesta sper ca lucrurile să se clarifice cât se poate de rapid. Trebuie să spun însă că nu este nevoie doar de efortul României, este nevoie de acest efort comun, împreună cu Comisia Europeană, împreună cu președinția în exercițiu, pentru că trebuie să evităm orice risc. Și în sensul ăsta încă suntem atenți, de exemplu, la ce se întâmplă în Olanda, unde partidele populiste sunt extrem de vocale, ne uităm la ce se întâmplă în Franța, dar în momentul de față suntem în afara oricărui risc și suntem pe drumul cel bun și sperăm ca acest drum să se concretizeze cu un rezultat palpabil, cu acel aviz pozitiv până la finalul anului pentru România.
Pentru că ați amintit de Olanda, Olanda sprijină acum și Bulgaria?
În sensul acesta, partenerii din Bulgaria au căutat să-și susțină cauza în fața partenerilor olandezi. În această logică, eu m-am întâlnit chiar săptămâna trecută cu comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, cea care ne-a sprijinit extrem de puternic în procesul acesta de intrare în Spațiul Schengen, și la propunerea noastră s-a întâlnit cu ministrul de interne olandez. Am înțeles că semnalele au fost unele pozitive, că Olanda sprijină extinderea Schengen cu ambele state. Sperăm ca acest lucru să se materializeze și atunci când are loc discuția. Vă reamintesc în urmă cu doi ani, tot așa, toată lumea primea mesaje pozitive și am avut Austria, care de nicăieri și-a impus vetoul. Așa că să fim prudenți, să fim așezați, dar în același timp extrem de activi diplomatic pentru a evita orice risc. Și da, decuplarea de Bulgaria ar fi extrem de dificilă, nu imposibilă, și aș prefera ca ambele state să intre în Spațiul Schengen împreună și să nu avem nicio frână în acest proces.
Da, și pentru că sunteți la Strasbourg, să nu uităm de reuniunea Parlamentului European. L-am auzit pe premierul ungar, Viktor Orbán, propunând summituri periodice cu participarea șefilor de stat și de guvern din Spațiul Schengen. Susține aderarea deplină la Schengen a României. Este un semnal politic, nu știu, cum l-ați cataloga?
Este important ca președinția în exercițiu să sprijine România. Nu este singura președinție care face lucrul acesta. De exemplu, Spania ne-a sprijinit enorm anul trecut, când am intrat în Spațiul Schengen. Pentru mine este important să trecem de la promisiuni la fapte. Și, da, președinția în exercițiu poate seta agenda. În același timp, e nevoie ca Spațiul Schengen să devină unul mai funcțional. Au fost două dezbateri în plenul Parlamentului European cu privire la acest subiect: o dezbatere despre controalele temporare impuse la anumite frontiere și o dezbatere despre președinția ungară. Am intervenit în cadrul ambelor dezbateri pentru a sublinia că, da, chiar dacă sunt deficiențe în Spațiul Schengen, extinderea trebuie să continue și România poate fi parte din soluții. În același timp, este bine să existe un format de dialog politic, există în momentul de față la nivelul ministerelor de interne, poate ar merita să fie și la un alt nivel din când în când. În acelaşi timp, regulile sunt clare, tocmai le-am rescris regulile specifice Spațiului Schengen și ar trebui să ne asigurăm că acele reguli sunt implementate. România le implementează, deși nu este în totalitate în Spațiul Schenegn și în contextul acesta vedem că ele sunt funcționale, dar pentru asta, pentru a ne asigura că lucrurile merg așa cum trebuie și nu mai apar sincope, e nevoie de o coordonare pe care noi, Palamentul European, o susținem.
Da, cu toții așteptăm să trecem de la promisiuni la fapte, așa cum spuneați și dumneavoastră. Mulțumim pentru prezența la "Apel matinal".
Mulțumesc și eu pentru invitație. Și trecem la fapte.
Așa să fie. Invitatul "Apelului matinal" a fost vicepreședintele Parlamentului European, eurodeputatul Victor Negrescu.