România pierde aproximativ o mie de hectare de teren agricol pe an ca urmare a deșertificării, spune ministerul Mediului

Daniela Petrican: Noi liste cu dosare au fost aprobate recent în cadrul programelor derulate de Administrația Fondului de Mediu, care a publicat deja listele cu dosarele aprobate în cadrul programelor Rabla Plus și cel Clasic, dar și Casa Eficientă Energetic și Casa Verde Fotovoltaice în urma ședinței comitetului de avizare din 20 decembrie 2023.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Bugetul pe anul viitor al Ministerului Mediului va fi mai mare decât cel din acest an și vor fi continuate toate proiectele pentru protecția mediului așteptate de români, a spus, printre altele, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, invitatul de astăzi al "Apelului matinal". Bună dimineața!
Mircea Fechet: Bună dimineața!
Realizator - Cătălin Cîrnu: Înainte de toate, vor fi fonduri, vor exista bani?
Mircea Fechet: Cu siguranță vor exista bani, pentru că bugetul ministerului doar ce a fost aprobat de către Parlament. Asta înseamnă că vom avea la dispoziție pentru investiții și pentru alte tipuri de cheltuieli aproximativ 11% bani mai mulți decât am avut anul trecut, ceea ce înseamnă că putem să continuăm toate programele care au dovedit o nevoie reală a cetățenilor și, bineînțeles, să ne gândim la noi oportunități de finanțare pentru români.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Mă gândesc că ați analizat, ați evaluat toate aceste programe. Care au fost rezultatele? Sunteți mulțumiți la nivelul ministerului, la nivelul Administrației Fondului de Mediu?
Mircea Fechet: Să știți că întotdeauna lucrurile pot fi îmbunătățite. Cred că atunci când constați că nu mai ai ce să mai faci în plus, s-ar putea să pedalezi în gol. Din acest punct de vedere, eu cred că atât în ceea ce privește bugetul, cât mai ales modul de implementare a acestor programe poate fi îmbunătățit. Au existat sincope în trecut, au fost perioade de săptămâni, poate chiar luni în care românii au stat și au așteptat să se deblocheze anumite programe, uneori din cauza ministerului, alteori din alte cauze, cum ar fi niște procese, niște instanțe care au suspendat anumite programe, însă, fără îndoială, putem învăța din greșelile trecutului și putem să ne asigurăm că la anul, lucrurile vor merge mai repede și mai bine.
Realizator - Daniela Petrican: Două au fost și domeniile pe care ați mai insistat recent: pădurile și prevenirea inundațiilor. Putem vorbi și de noi investiții?
Mircea Fechet: Sigur că da. În ceea ce privește infrastructura hidrotehnică și toate amenajele hidro, acolo lucrurile nu se opresc niciodată. Că vorbim de amenajarea unor cursuri de apă, că discutăm despre decolmatarea barajelor, de regularizarea râurilor, acestea sunt lucrări care trebuie făcute în mod continuu. În materia pădurilor, putem să spunem că investim foarte mulți bani în a proteja ceea ce avem deja, dar, în plus față de acest lucru, vom avea niște sume extraordinar de mari, peste un miliard de euro din PNRR, bani pe care îi vom folosi inclusiv pentru împădurirea unor suprafețe noi. Profit de această ocazie să spun că mai ales în sudul României pierdem 1.000 de hectare de terenuri bune pe an, ca urmare a deșertificării. Este un efect pervers al schimbărilor climatice și terenurile pe care odinioară puteam să cultivăm diferite culturi agricole. Astăzi sunt transformate într-un deșert foarte similar cu Sahara, la o scară mult mai mică, iar acolo singura posibilitate este împădurirea acestor terenuri. Facem acest lucru folosind bani din PNRR. Am fost personal în această lună la o campanie de împădurire pe o suprafață de 70 de hectare, care nu e deloc mică, transformată din teren deșertificat într-o pădure. În luna ianuarie, în aceeași zonă, la Mârșani, mă voi întoarce, pentru că plantăm din nou pe o suprafață de 100 de hectare de această dată și tot așa. Cred că o să reușim să salvăm ceea ce se poate salva.
Cătălin Cîrnu: Da, e important să ne dorim și să și facem. Dacă cei din Brunei au plantat o pădure într-o zonă deșertificată, sunt sigur că și noi putem reveni la ce a fost altădată. Vorbeam de multe ori de perdelele forestiere, mai ales atunci când avem episoade de viscol și se blochează. Autostrada Soarelui este cel mai frecvent caz. La acest capitol al perdelelor forestiere s-a mai întâmplat ceva, s-au mai plantat copaci?
Mircea Fechet: Bineînțeles, și acesta este un proces continuu. Au fost nenumărate ședințe de guvern în care am aprobat coridoare de expropriere pentru a pune perdele forestiere în vecinătatea autostrăzilor. Acest lucru s-a întâmplat mai ales în cazul Autostrăzii Soarelui, însă aș vrea să mai spun faptul că perdelele forestiere ne protejează nu doar de viscol, perdelele forestiere puse în vecinătatea unor terenuri agricole protejează acele terenuri, rețin apa în sol mai bine, asigură o productivitate ridicată. Şi am văzut studii care comparau terenuri similare, unul înconjurat cu astfel de perdele forestiere şi altul fără să beneficieze de această protecţie, iar productivitatea agricolă în cazul primului teren, respectiv celui care beneficia de protecţia perdelelor putea fi mai mare şi cu 20%. Din acest motiv, mai ales că acum există noţiunea de utilizare agrosilvică a terenului agricol, mai ales acum când fermierii nu-și mai pierd subvenția și mai ales acum când, în cazul în care împădurești cu o perdea forestieră un teren agricol cu o bandă nu foarte lată, de aproximativ 10 metri, beneficiezi și de prima de sechestrare în valoare de 456 euro la hectar pentru 20 de ani, pe lângă faptul că sunt plătite toate serviciile care țin de plantare, de serviciile silvice în primii ani până când arborii ajung la o înălțime suficientă cât să nu mai aibă nevoie de îngrijire, de împrejmuirea respectivului teren, cu alte cuvinte, statul plătește toate aceste sume din PNRR și mă aștept în continuare să existe un apetit al agricultorilor pentru un astfel de tip de investiție, mai ales pentru sudul țării, acolo unde terenurile sunt expuse la eroziune, la deșertificare, la pierderea umidității din teren, pentru că un alt efect al schimbărilor climatice în România este acela că avem aproximativ șase, poate chiar chiar şapte ani secetoși din zece, spre deosebire de ceea ce se întâmpla acum 30-40 de ani, când anii secetoși erau într-un număr de doi, poate trei la fiecare decadă.
Daniela Petrican: În ultimele zile, senzorii din rețeaua de monitorizare a calității aerului au înregistrat depășiri, în București chiar foarte mari, la capitolul poluarea mediului s-a mai făcut ceva sau se va mai face ceva?
Mircea Fechet: Fără îndoială. La capitolul poluare acționăm în două planuri. Pe de o parte, consider că trebuie să avem o monitorizare foarte bună și dacă în urmă cu câțiva ani, în București și în vecinătatea Bucureștiului aveam un număr de cinci stații care monitorizau calitatea aerului, astăzi putem să spunem că ne apropiem de 30 de astfel de stații care monitorizează în timp real principalii poluanți. Și m-aș referi aici cu precădere la particule. Este un poluant care afectează în mod special populația în sezonul rece, atât PM cât PM 10, precum şi oxizii de azot. Sunt doi poluanți cu care ne luptăm, ca să spun așa, în fiecare iarnă, pentru că principala cauză, pe lângă diferite alte episoade accidentale din jurul Bucureștiului, cum ar fi arderile ilegale,2,5 dar principala cauză, așa cum ne spun studiile astăzi, că avem studii care certifică acest lucru, provine din încălzirea rezidențială și din traficul din București. Dacă există zile cu o viteză mică a vântului, adică zile în care nu avem o dispersie a poluanților în atmosferă, atunci senzorii ne avertizează că mai ales în centrul Bucureștiului, aerul are o calitate din ce în ce mai mai proastă. Discutăm, repet, dioxid de sulf, oxizi de azot și particule, în special PM 2,5. Asta înseamnă că, pe de o parte, trebuie luate măsuri prin care să avem un trafic din ce în ce mai puțin poluant. Amintesc și faptul că în București, dacă mergi cu mașină electrică sau dacă mergi cu mașină Euro 1, nu-i nicio diferență, plătești aproape același impozit, plătește același preț la parcare, nu interesează pe nimeni. La fel cum cred că trebuie investit în programe care eficientizează încălzirea rezidențială. Există încă întregi comunități care se încălzesc cu lemn de foc, atât în București, cât și în vecinătatea Bucureștiului și cred că din acest punct de vedere, într-un parteneriat între Administrația Fondului de Mediu și Primăria Generală a Municipiului București sau primăriile de sector, ar trebui să vedem cum rezolvăm aceste două probleme, pentru că e o chestiune de finanțare.
Cătălin Cîrnu: Exact și acestea sunt, practic, marile probleme legate de poluare, încălzirea și traficul. Industria auto a avut un an bun, așa, ca final de interviu, un an bun, pentru că s-au vândut foarte multe mașini și în țară, dar și în Europa. Vor continua programele Rabla, dar cu sume ceva mai mici, deși bugetul este mai mare. Ce așteptări aveți?
Mircea Fechet: Așteptarea mea este să epuizăm bugetul, pentru că indicatorul meu, ca ministru al mediului, nu se referă neapărat la valoarea eco-tichetului. Bineînțeles că cu cât este mai mare această valoare, cu atât toată lumea e mai fericită. Dar indicatorul meu personal este legat de numărul de mașini electrice înmatriculate în România și atâta vreme cât reușim de la an la an să creștem nu doar liniar, ci mai mult de atât, poate e mult spus exponențial, dar crește bine acest număr, eu mă aștept să pot să spun că mi-am făcut treaba, că mi-am îndeplinit misiunea. Tocmai din acest motiv, pe de o parte, îmi propun la anul un buget și mai ambițios pentru Rabla Plus - amintesc că anul acesta am avut 780 de milioane de lei, la anul ne propunem să finanțăm într-un cuantum și mai mare și, totodată, spun asta pentru că am văzut că funcționează deja în Franța, ne gândim la metode inovative de a finanța accesul la mașini electrice, una dintre ele fiind finanțarea leasingului. Cu alte cuvinte, într-un cuantum de 100 euro, dar asta rămâne să mai discutăm, să ne mai consultăm, statul român ar putea să suporte cea mai mare parte a unei rate de leasing, astfel că românii care beneficiază de acest program ar putea să beneficieze de o finanțare a ratei, urmând ca la expirarea leasing-ului, după cei trei ani de zile, să aleagă să cumpere acea mașină, să nu o cumpere, să rămână la latitudinea lor, pentru că nu e obligatoriu să dorești să-ți achiziționezi o mașină.
Cătălin Cîrnu: E ideea pe care a accesat-o și președintele Franței, Emmanuel Macron. Mulțumim pentru prezență alături de noi la ''Apel matinal" şi cu toții ne dorim ca anul 2024 să fie mai bun decât cel pe care îl vom încheia în câteva zile.
Mircea Fechet: Asta îmi doresc și eu și asta le urez și ascultătorilor noștri, să avem un an mai bun și să avem sărbători liniștite.