România mizează în continuare pe gaze drept combustibil de tranziţie

Sărăcia energetică este o mare provocare societală, având impact direct asupra sănătăţii şi afectând aproximativ 54 de milioane de cetăţeni europeni - spun datele unui studiu al Comisiei Europene. Preţurile ridicate ale energiei, veniturile mici şi locuinţele izolate necorespunzător, umede şi nesănătoase sunt doar unele dintre cauzele ratei crescute de sărăcie energetică.
Invitatul "Apelului matinal" este ministrul energiei, Sebastian Burduja. Bună dimineaţa!
Sebastian Burduja: Bună dimineaţa, mulţumesc pentru invitaţie şi îi salut pe toţi cei care ne ascultă!
Realizator: Haideţi să înţelegem, de fapt, ce reprezintă acest indicator al sărăciei energetice.
Sebastian Burduja: Trebuie să ştim că în România anului 2023 aproape jumătate dintre români utilizează încă lemnul pentru încălzire, iar în mediul rural acest procent se apropie de 80%, de regulă în sobe care sunt vechi, ineficiente energetic, cu randamente scăzute, în jurul a 15-20%, ceea ce înseamnă că o bună parte din energia rezultată din arderea aceasta a lemnului se pierde.
De asemenea, ştim că în România, deşi s-au făcut progrese în ultimii ani pe fonduri europene, există încă o rată scăzută de reabilitare a locuinţelor, atât a blocurilor, locuinţelor colective, cât şi a caselor, a lociunţelor individuale. Şi aici rezultă ineficienţe energetice şi, bineînţeles, pentru românul de rând toate aceste lucruri înseamnă facturi mai mari la finalul lunii la energie electrică, la gaze naturale sau costul legat de încălzirea pe bază de lemne.
Realizator: Dar care sunt categoriile de populaţie afectate?
Sebastian Burduja: În principal populaţia din mediul rural, populaţia din localităţile izolate, fără acces la infrastructură, bineînţeles. Ştim deja, doar aproximativ 40% dintre gospodăriile din România sunt conectate la reţeaua de gaze, şi aici este o discuţie pe care România trebuie să o facă: mizează în continuare pe gaze pentru o perioadă de timp, drept combustibil de tranziţie? Noi spunem că da, şi de aici există şi acel program "Anghel Saligny", care extinde reţeaua de gaze în localităţi, mai ales localităţi rurale, dar şi localităţi periurbane, unde nu există reţea încă. De asemenea, populaţie în general fără venituri mari, din comunităţi marginalizate sau din comunităţi dezavantajate.
Realizator: Iar pentru ca populaţia să poată face faţă cheltuielilor destinate energiei, care sunt soluţiile pe care le aveţi la îndemână, mai ales acum, că vine iarna?
Sebastian Burduja: Noi ne-am preocupat şi reuşim să menţinem schema de compensare-plafonare, cea care garantează că, la un consum de sub 100 de kilowaţi-oră pe lună, plafonul este de 0,68 de lei kilowatt-oră. Asta înseamnă că, pentru o factură lunară, o gospodărie din România cu venituri reduse peste 5 milioane de gospodării au plătit lunar doar 35 lei la curent. În general, aceste gospodării includ acele gospodării cu venituri reduse.
Deci, această schemă va rămâne şi iarna aceasta şi noi ne dorim să o păstrăm pe tot parcursul anului viitor şi, de asemenea, inclusiv iarna viitoare, pentru a putea proteja consumatorii români.
Realizator: Spuneaţi în această săptămână că România poate deveni un hub energetic în câţiva ani. Una dintre surse era şi cea provenită din acele minireactoare nucleare. Un astfel de proiect va mai fi viabil la Doiceşti, însă proiectul din Statele Unite ale Americii al NuScale, dezvoltatorul tehnologiei SMR, a fost anulat.
Sebastian Burduja: Sunt două proiecte complet diferite, chiar dacă amândouă se bazează pe tehnologia NuScale. Cu Statele Unite, finanţarea era complet diferită, respectiv depindea de zeci de companii de utilităţi, care până la urmă nu s-au înţeles, n-au reuşit să pună tot capitalul pentru acel proiect. De asemenea, proiectul e mult mai scump în Statele Unite decât în România, pentru că acolo vorbeam de un loc complet nou, la noi vorbim de transformarea unei termocentrale - fosta termocentrală pe bază de cărbune de la Doiceşti -, deci un cost mult mai mic pentru întreg proiectul, pentru că la Doiceşti deja există reţea electrică, interconexiuni ş.a.m.d. De asemenea, finanţarea e diferită. La Doiceşti, de exemplu, avem finanţări guvernamentale, inclusiv din partea guvernului SUA, o finanţare de 3 miliarde de dolari. Şi, nu în ultimul rând, să nu uităm că tehnologia NuScale, pe de-o parte, este singura care a fost certificată de reglementatori la nivel mondial - e vorba de reglementatorul american la cel mai înalt nivel de siguranţă - şi e o tehnologie în care chiar guvernul Statelor Unite, prin Departamentul pentru Energie, a investit până acum peste un miliard de dolari.
Cu siguranţă, din toate discuţiile pe care le-am avut cu partenerii strategici, există toată disponibilitatea şi toată încrederea în continuarea proiectului din România, iar România în sine se poziţionează drept lider şi poate fi prima ţară din Europa sau chiar din lume care are reactoare modulare de mici dimensiuni, urmând să parcurgă acest drum până în 2029.
Realizator: Deci România va merge mai departe cu proiectul NuScale?
Sebastian Burduja: Cu siguranţă va merge mai departe cu tehnologia reactoarelor de mici dimensiuni, urmând să se intre în faza de fezabilitate - noi la Doiceşti am parcurs faza de prefezabilitate în acest moment şi, sigur, alegerea finală a tehnologiei este parte din faza în care ne vom afla din luna decembrie încolo, şi anume faza de fezabilitate.
Realizator: Acelaşi tip de tehnologie face şi obiectul unui memorandum semnat la Bruxelles în această săptămână, după întrevederea pe care preşedintele României, Klaus Iohannis, a avut-o cu prim-ministrul Regatului Belgiei. Este cumva o alternativă la proiectul american?
Sebastian Burduja: Nu, nu este, este un proiect complementar. E vorba de un demonstrator de generaţie IV bazat pe plumb, răcire cu plumb, deci sunt tehnologii complet diferite şi maturitatea lor este complet diferită. Adică un demonstrator de acest tip înseamnă o maturitate poate peste 15-20 de ani la nivel comercial. România avea deja în implementare proiectul ALFRED de cercetare de la RATEN de la Piteşti, un proiect finanţat din fonduri europene. Belgia a dorit să dezvolte o tehnologie similară cu acest proiect ALFRED - repet, un demonstrator bazat pe plumb de generaţie IV - şi practic de aici a venit şi sinergia colaborării din Belgia, pe care a consfinţit-o şi vizita preşedintelui, de săptămâna aceasta.
Realizator: Semnarea acestui document, dar şi viitorul parteneriat dintre România şi Belgia, vor plasa ţara noastră în prima linie a dezvoltatorilor de tehnologii nucleare de nouă generaţie?
Sebastian Burduja: Categoric. Avem toate ingredientele să fim acolo. Pe de-o parte, avem resursă umană pregătită deja de zeci de ani, iar inginerii români din domeniul nuclear sunt printre cei mai apreciaţi din întreaga lume. Apoi, sigur, avem o tradiţie de operare a unui ciclu nuclear integrat de, iarăşi, 30 de ani. Asta înseamnă producţie de uraniu, înseamnă procesarea uraniului, combustibil nuclear, înseamnă producţie de apă grea - apa grea pe tehnologia canadiană CANDU de la noi din ţară este agent de răcire şi moderator pentru reactoarele de mari dimensiuni de la Cernavodă - şi înseamnă, sigur, producţie de energie nucleară în condiţii de top mondial. Vă reamintesc că, dintre 440 de reactoare nucleare din întreaga lume, unităţile 2 şi 1 de la Cernavodă sunt pe locul I, respectiv III în lume, deci e o performanţă, şi România are o reputaţie extraordinară în sector.
Realizator: Dar România mai produce uraniu?
Sebastian Burduja: În acest moment, minele de uraniu nu sunt operaţionale. Nuclearelectrica a preluat o mină la Grinţieş, în judeţul Neamţ, şi acolo există premisele exploatării uraniului în condiţii optime, în condiţii de rentabilitate comercială, lucru care se poate întâmpla în anii următori, cu atât mai mult cu cât din 2032 vom avea acele două reactoare noi la Cernavodă, pentru care am reuşit şi finanţarea canadiană de 3 miliarde de dolari canadieni, nu mai departe decât acum câteva luni de zile.
Realizator: Vă mulţumim pentru toate aceste precizări şi pentru prezenţa la "Apel"!
Sebastian Burduja: Şi eu vă mulţumesc! O zi bună!