România are cel mai mare procent de gospodării din UE fără grup sanitar în interiorul locuinței

Daniela Petrican: Doar 60% dintre români erau conectați anul trecut la sistemele de canalizare, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. La oraș, procentul populației racordate la canalizare era de aproape 99%, în timp ce la sat doar 15% au beneficiat de aceste servicii. La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a cetățenilor conectați la sistemele de canalizare s-a înregistrat în zona București-Ilfov, urmată de regiunea centru și cea de vest. Gradul cel mai redus a fost semnalat în regiunile nord-est și sud-muntenia, arată statistica INS. Discutăm pe marginea acestui subiect cu invitatul Apelului Matinal, doctor în sociologie Iulian Stănescu, cercetător științific în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române. Bună dimineața!

Iulian Stănescu: Bună dimineața, dumneavoastră și tuturor ascultătorilor postului Radio România Actualităţi!

Daniela Petrican: Practic, ce indică aceste date ale Institutului Național de Statistică despre nivelul și mai ales despre calitatea vieții populației?

Iulian Stănescu: Aș spune așa: baia în interiorul locuinței și existența grupului sanitar în interiorul locuinței reprezintă trăsături sau caracteristici definitorii a unei vieți moderne. Ori, din acest punct de vedere, observăm decalajele istorice pe care le are țara noastră față de țările dezvoltate, de regulă cele din vestul Europei. Și este prin urmare un indicator important. Dacă este însă să ne referim la baie în interiorul locuinţei, grup sanitar în interiorul locuinţei și avem în vedere racordarea sau existența canalizării, vreau să transmit ascultătorilor noștri că există două situații. Există cea pe care ați amintit-o dumneavoastră, cea de racordare la un sistem sau la o rețea publică de canalizare, dar mai există și așa-numitele soluții individuale, mai simplu spus - fose septice. Deci, locuințele respective beneficiază de grup sanitar în interiorul locuinţei, dar nu sunt neapărat racordate la o rețea de canalizare. Şi atunci când ne referim la această situație generală, dar care reflectă măsura în care locuințele populației beneficiază de grup sanitar în interiorul locuinţei, atunci ponderea acestora urcă la 80%. Deci, 80% din gospodăriile populației din România au grup sanitar în interiorul locuinţei și numai 60% dintre gospodăriile populației sunt conectate la sisteme de canalizare. Deci mai simplu spus, 8 din 10 gospodării au grup sanitar în interiorul locuinței, dar numai 6 din 10 sunt racordate la sisteme de canalizare. Aceasta înseamnă că avem, practic, un strat apreciabil sau un număr apreciabil de locuințe care au grup sanitar în interiorul locuinței, dar beneficiază sau merg pe așa-numitele soluții individuale. Şi ar fi aici de spus că nu în orice situație este de dorit ca grupul sanitar din interiorul locuinței să fie racordat la sisteme de canalizare. Și am aici în vedere colectivitățile teritoriale din zone rurale în care există o densitate scăzută a populației și un număr relativ redus de locuitori. În aceste situații, sistemele acestea de canalizare sau rețelele publice de canalizare se confruntă cu trei situații foarte complicate. În primul rând, sunt costurile mult mai mari de exploatare și atunci, practic, tarifele pe care le au de plătit gospodăriile populației sunt mult mai mari în rural, acolo unde veniturile sunt mai mici decât în urban. În al doilea rând, rețelele respective pot să aibă probleme cu funcționarea lor dacă sunt prea puține gospodării sau prea puține persoane racordate la aceste sisteme. Și în al treilea rând, trebuie să avem în vedere următorul fapt. Dacă rețeaua de canalizare trece prin fața unei locuințe, nu înseamnă automat și racordarea respectivei locuințe la rețeaua de canalizare, pentru că intervin aici niște costuri. Practic, cel care este proprietarul locuinței trebuie să aducă de la poartă sau de la stradă înspre locuință rețeaua și trebuie să-și amenajeze o cameră cu grup sanitar. Sunt foarte multe gospodării ale populației care nu-și permit acest lucru.

Realizator: Da, exact. Cred că mulți invocă mai degrabă partea financiară decât faptul că da, până la urmă, îmi trebuie o baie în casă.

Iulian Stănescu: Exact. Şi gândiți-vă că sunt în mediul rural foarte multe gospodării îmbătrânite. Sunt oameni la 60, 70, 80 de ani. Pentru ce să-și mai schimbe ei viața, să-și asume acele costuri. Nu prea are sens acest lucru. Mai sunt și case vechi, case din chirpici, din paiantă. Imaginează-ți ce ar fi un grup sanitar în interiorul locuinței într-un asemenea tip de locuinţă. Ce ar însemna să spargi, să dai găuri, să... E foarte complicat, e foarte complicat și unele soluții, în unele situații chiar nu există soluții practice, dar ca să sintetizez, aș spune că în acest domeniu, în ceea ce priveșe condiţiile de viață, racordarea populației la apă și canalizare, România a făcut progrese enorme în ultimii, în ultimii 30 de ani și că reprezintă unul dintre domeniile în care țara noastră a realizat cele mai importante, dacă vreți, realizări în ultimii 30 de ani, iată, în ceea ce privește racordarea populației la canalizare, acum 30 de ani aflăm doar jumătate din populație și aproape în întregime din acea jumătate era în mediu urban. Acum, după cum spuneam, avem aproape 80%.

Realizator - Daniela Petrican: La începutul discuției ați amintit ceva de ceea ce se întâmplă în alte state? Cum stă în practic, în raport cu media europeană, la acest capitol?

Iulian Stănescu: Stăm foarte prost, pentru că suntem pe ultimul loc. De ce suntem pe ultimul loc? Avem o pondere foarte mare a populației în mediul rural față de oricare alt stat membru al Uniunii Europene și atunci avem aceste decalaje istorice de dezvoltare despre care am vorbit la început. Recuperăm, dar încă suntem departe. Deci avem cam 20% din populație care nu este racordată sau nu beneficiază de grup sanitar în interiorul locuinței, fie prin racordare la sistem de sau rețea de canalizare, fie prin soluții individuale. Următorul stat membru, dacă nu mă înșel, este unul dintre statele baltice. Au cam în jur de 10% din populație care nu beneficiază de grup sanitar în interioru locuinței, deci încă mai avem progrese de făcut. Pe de altă parte, tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană prevede un un procent sau o pondere de 80% din populație care să fie racordată, procent care iată că am fost atins la circa 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană.

Realizator - Daniela Petrican: Putem lua în calcul și faptul că poate primarii, dacă își doresc să extindă rețelele de apă-canalizare, să nu aibă și posibilitatea de a face investițiile necesare?

Iulian Stănescu: Sunt probleme mai ales la comunele mici, care, pe de o parte, cele care au mai puțin de 2.000 de locuitori, nici nu au putut accesa unele dintre programele finanțate prin fonduri europene de extindere sau de construcție a acestor rețele, tocmai din motivul pe care l-am spus acolo unde este un număr foarte mic de locuitori nu are sens o rețea publică de canalizare și mai degrabă soluția, în opinia mea și a altor specialiști, ar fi sub forma unor granturi oferite acelora dintre gospodăriile populației, de regulă populație mai tânără sau formată din oameni mai mai tineri, de vârstă activă, care doresc să-și amenajeze una dintre camere, ca să aibă grup sanitar în interiorul locuinței. Iar soluția tehnică ar mai i-ar fi mai degrabă una individuală, decât rețele de canalizare. Repet, în situații în care sunt puțin locuitori și atunci prețurile ar fi foarte mari și ar fi chiar o problemă cu funcționarea tehnică sau din punct de vedere tehnic a rețelei de canalizare.

Realizator - Daniela Petrican: Vă mulțumim pentru toate aceste precizări și pentru prezența pe frecvențele Radio România Actualități! Invitatul apelului matinal a fost dr. în sociologie Iulian Stănescu, cercetător științific în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române.