”Riscăm să importăm din ce în ce mai mult alimente, pentru că în momentul de față, aproape 70 % dintre alimente sunt din import”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - Emisiunea: "Apel matinal" - Realizator: Cătălin Cârnu şi Daniela Petrican
Daniela Petrican: Aproximativ 224.000 de păsări trebuie eutanasiate după confirmarea a trei focare de gripă aviară la curcanii din fermele Codlea-Brașov, ale celui mai mare producător din România. Autoritatea Național Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a încercuit și a izolat deja zona pe 10 kilometri cu ajutorul jandarmilor și a Poliției Locale.
Cătălin Cârnu: Primul focar a apărut la sfârșitul săptămânii trecute, iar până în prezent au mai fost depistate în aceeași zonă alte două, toate aparținând aceleiași platforme. Cu ce implicații? Discutăm cu invitatul 'Apelului matinal', Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară SINDALIMENTA. Bună dimineața.
Daniela Petrican: Bună dimineața.
Dragoș Frumosu: Bună dimineața, mulțumesc pentru invitație.
Cătălin Cârnu: Da, este un caz tragic, până la urmă, primul din acest an de o asemenea amploare. Credeți că poate fi controlat, ținând cont de toate situațiile similare din anii precedenți?
Dragoș Frumosu: Eu îmi doresc să fie controlat, desigur. Situație este dramatică, pentru că dacă se întâmplă ca și această gripă aviară să scape de sub control, la fel ca pesta porcină africană, vom ajunge în situația de a, eu știu, răspândi în întreaga țară virusul și de a distruge și acest sector care este deosebit de dezvoltat pentru România, pentru că fermele și abatoarele de păsări din România pot produce și acoperi, după cunoștințele pe care le am și datele pe care le am, cam 80% din consumul populației, ceea ce înseamnă extraordinar de mult chiar și pe piața ouălor. Pentru mine este un semn de întrebare faptul că această gripă aviară a izbucnit numai pe o platformă, în condițiile în care în zona respectivă sunt multe platforme de creștere a păsărilor. Sigur, Doamne ferește să se întâmple și la alții, dar trebuie văzut motivul, fiindcă eu am început să cred de ceva vreme că multe dintre aceste situații sunt provocate. Există un război economic la nivel mondial, dacă stăm să ne gândim bine, și atunci riscul este foarte mare și nu aș vrea să ajungem ca pe rafturile magazinelor să găsim și carne de pasăre din import.
Cătălin Cârnu: N-aș vrea să-mi însușesc ideea dumneavoastră, dar, totuși, chiar pregăteam o întrebare, gripa aviară mai mereu în România, prin Ucraina, prin Ungaria, dar n-am auzit de cazuri, nu știu, prin Marea Britanie, Portugalia, Franța, și acolo sunt ferme. Există o explicație a specialiștilor?
Dragoș Frumosu: Există o explicație. Sigur, nu este chiar foarte plauzibilă. Ea pleacă de la premisa că vecinii Ucrainei și vecinii Ungariei, și noi vecini cu ei, o reprezintă /..././ Polonia fiind o mare crescătoare de păsări, una dintre cele mai mari la nivel de Europa, cu un export foarte mare, atât de ouă, cât şi de pui de câteva zile cu care sunt populate unele ferme, şi atunci, sigur, există această bănuială că de acolo lucrurile scapă mai uşor de sub control, în condițiile în care numărul păsărilor este foarte, foarte, foarte mare. Mai mult decât atât, sigur nu aş vrea să fiu înţeles greşit, dar de când a început acest război între Rusia și Ucraina și de când noi suntem undeva la mijloc, ca și, eu ştiu, solidaritate cu Ucraina și cu acordarea unor forme de sprijin, fermierii noștri în general și partea de agricultură are și a suferit și are în continuare de suferit foarte mult, plecând de la cereale, aduse prin România, sub formă de tranzit, dar de fapt, multe dintre ele s-au vândut în țară la prețuri foarte mici, ceea ce a blocat vânzarea cerealelor fermierilor noștri, la blocatul portului Constanța și, așa cum spuneați și dumneavoastră, poate să fie inclusiv acest virus. Trebuie văzut, în urma verificărilor respective, ce contacte până la urmă au avut fermele de pe platforma unde s-a întâmplat acest lucru din în zona Brașovului.
Cătălin Cîrnu: Da, poate vom primi o explicație oficială chiar de acolo, de pe platformă.
Daniela Petrican: Din punct de vedere al siguranței alimentare, bine, luând în calcul și seceta prelungită și temperaturile ridicate din acest sezon, credeți că vom avea suficiente resurse pentru a susține producția alimentară necesară consumului intern?
Dragoş Frumosu: Sincer să fiu mi-e din ce în ce mai greu să afirm cu certitudine acest lucru. Întotdeauna am spus că avem o producție suficientă și că nu trebuie să ne fie teamă că nu vom avea alimente pe rafturi, dar, plecând de la considerentele care, mă rog, au venit chiar din momentul apariției pandemiei de COVID de acum câțiva ani de zile, ca și o consecință, foarte multe țări făcând o protecție, încercând să facă o protecție a populației proprii, au redus în unele situații exporturile, exporturi fie de materie primă, fie de alimente, pe care de multe ori le luam și noi. Plecând de la această premisă, de la toate măsurile, aș spune iar, din nou și mă repet, de solidaritate pe care le cere Uniunea Europeană în condițiile actualului război, cu datul de energie electrică, cu prețuri mari la gaze și energie electrică pentru populația noastră, deşi avem resurse foarte suficiente, deci vorbind de resurse, da, că aicea voiam să ajung, prețurile sunt uriaşe. Dacă vorbim de resurse pentru industria alimentară. sigur că putem spune că avem, dar se poate întâmpla același lucru, la un moment dat să ne depășească fenomenul ăsta de solidaritate și de dat export, până la urmă, de materie primă și să existe riscul să ajungem într-un moment dificil. Eu cred, înclin să cred că discutând despre mâncare, discutând despre siguranța alimentelor, măcar guvernanții noștri vor lua măsurile în consecință și nu se va întâmpla lucrul ăsta. Ceea ce este foarte important, pentru că de aici pot pleca multe aspecte negative, este că trebuie să exportăm din ce în ce mai puțină materie primă, să producem în România, creând locuri de muncă și plus valoare, bani la bugetul statului și să exportăm produs finit, adică făină, mălai, ulei, pentru că avem...
Cătălin Cîrnu: Da, să dam doar grâul și să întoarcem făina.
Dragoş Frumosu: Exact!
Cătălin Cîrnu: Între timp, autoritățile au anunțat că oferă în continuare subvenții, inclusiv pentru zootehnie. Fermierii, crescătorii de animale, nu știu, apicultorii care vor să încaseze de la APIA subvenția bonus, aceasta este pentru motorină? Apropo, în treacăt, ce înseamnă subvenție bonus?
Drgaoş Frumosu: Problema este că, sigur, în afară de subvențiile care vin, în funcție de producția respectivă - dacă discutăm de cereale, la hectar, dacă discutăm de albine în alte condiții, la cantitate și așa mai departe - se încearcă acordarea unor forme de sprijin sub formă de subvenții, astfel încât ele să fie direcționate către anumite zone. Și atunci, poate să fie acesta un exemplu, astfel încât fermierii să cumpere motorină la un preț, să spunem, subvenționat, la un preț mai mic decât prețul de la pompă. Numai că și aici trebuiesc luate niște măsuri foarte clare. A mai fost o perioadă când s-a făcut acest lucru, iar motorina pentru agricultură era colorată, avea o substanță care o colora, astfel încât, în momentul unor verificări, să se poată demonstra că e cumpărată pentru agricultură și nu pentru circulația pe drumurile publice. Formele astea...
Daniela Petrican: Sunt suficiente toate aceste subvenţii?
Dragoş Frumosu: Nu, să ştiţi că nu sunt suficiente. În mod normal... Eu acum vă spun cu toată sinceritatea și cu toată responsabilitatea, din nefericire, Guvernul nu s-a consultat - și mă refer aici strict la industria alimentară și agricultură, nu la alte domenii - nu s-a consultat nicio clipă în urma sau înainte de a lua aceste măsuri, mai corect spus, cu reprezentanții celor două sectoare de activitate, pentru că prin problemele fermierilor puteau să rezulte un cadru general, astfel încât să vezi cum pot să atenuezi aceste creșteri de prețuri, fiindcă nu este suficient ca 85 % să spunem, din energie electrică, s-o plătesc cu un leu și 15 %, la prețul pieții. Acel 15 %, în condițiile unor societăți mai mari, pot dubla sau tripla factura. Deci asta înseamnă costuri suplimentare. Pentru că în mod normal, ca să putem să păstrăm prețurile și să stopăm creșterea lor la alimente, ar fi trebuit luate și alte măsuri în consecință: reducerea TVA-ului, poate la alimentele de bază, chiar la zero, niște... știu eu ştiu, discuții și contracte ferme cu partea comercială, vizavi de măsurile luate. Adică... inclusiv reducerea TVA-ului la combustibil, reducerea TVA-ului la energie electrică, la gaze.
Cătălin Cârnu: Poate că se lucrează. De ce nu, să rămânem optimişti
Dragoş Frumosu: Da, dar știți ce se întâmplă? Dacă se tot lucrează și nu mai ascultăm vorbe și măsurile...
Cătălin Cârnu: Trece iarna, trece şi primăvara.
Dragoş Frumosu: Riscăm să importăm din ce în ce mai mult alimente, pentru că în momentul de față, și-am încheiat, pe rafturile noastre /.../ aproape 70 % dintre alimente sunt din import, ceea ce înseamnă un lucru tragic.
Cătălin Cârnu: Exact. Dacă importăm mai mult decât exportăm și deficitul crește și tot așa.
Dragoş Frumosu: Exact.
Cătălin Cârnu: Mulțumim, mulțumim pentru prezenţă la Apel matinal.
Dragoş Frumosu: Cu mare drag!
Cătălin Cârnu: Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară Sindalimenta, a fost invitatul de astăzi.