Revista presei centrale, 13 octombrie
Articole din Adevărul, Jurnalul Naţional, Evenimentul Zilei, Gândul şi România Liberă.
Articol de Daniela Coman, corespondent RRA în Franța, 13 Octombrie 2010, 08:56
"Atenţie la corupţia din consulate!" - titrează Adevărul şi explică, în continuare, "Cancelarul Germaniei a atras atenţia asupra neregulilor la acordarea vizelor româneşti pentru cetăţenii din Moldova, Ucraina şi Serbia.
Securitatea graniţelor Uniunii Europene nu trebuie să fie periclitată de corupţie, a avertizat cancelarul german. Angela Merkel a mai cerut Bucureştiului să-şi plătească datoriile faţă de firmele germane."
Jurnalul Naţional constată, la rândul său, "Cancelarul Germaniei s-a arătat în România foarte pragmantic, susţinând interesele firmelor germane. Totodată, ea a îndemnat România să continue reformele în domeniul justiţiei, promiţând ajutor pentru absorbţia fondurilor europene."
"În Schengen nu este spaţiu pentru corupţie" - titrează şi Evenimentul Zilei pe prima pagină.
Cancelarul Angela Merkel a asigurat, ieri, la Bucureşti, că evaluarea pregătirii României pentru aderarea la Schengen va fi echitabilă, dar a avertizat că Germania vrea să fie sigură că "acordarea vizelor la graniţele României se va face fără corupţie, fără ilegalităţi!"
Discuţiile cu premierul Boc au abordat şi problema datoriilor statului către firmele germane. Boc i-a dat asigurări cancelarului că statul român face toate eforturile pentru a achita aceste datorii, care se ridică la 143 de milioane de euro. Cancelarul german a ţinut să-i atragă atenţia că problema datoriilor trebuie rezolvată, "astfel încât să existe un climat investiţional îmbunătăţit şi o siguranţă juridică".
Aceeaşi temă a fost abordată şi în discuţiile cu preşedintele Traian Băsescu, la finalul cărora Angela Merkel a declarat, "pentru întreprinzătorii germani care doresc să investească şi pe viitor în România este important să existe transparenţă acreditată" în domeniul juridic, mai scrie Evenimentul Zilei.
Gândul publică un amplu interviu cu fostul ministru de interne, Vasile Blaga. În legătură cu demisia sa recentă din fruntea intenelor, după manifestarea de protest a poliţiştilor, de luna trecută, Vasile Blaga spune, "Nu aş fi fost de acord niciodată ca Poliţia şi Jandarmeria să se bată în stradă.
Ce ar fi însemnat să intervină Jandarmeria? Să vedem a doua zi pe CNN că două structuri din ordinea publică românească se bat între ele?". Blaga a dezvăluit că toţi şefii de arme din Minister au vrut să demisioneze în semn de solidaritate cu ministrul.
Cât despre activitatea sa politică, Vasile Blaga a spus că va candida la preşedinţia PDL dacă lucrurile vor evolua spre o tensionare a relaţiilor din partid. El a avertizat, "sunt anumiţi colegi care încearcă să marcheze puncte lovind în alţi colegi".
"Reţeaua Beinur clatină Poliţia" - titrează România Liberă, care intră în afacerile unui interlop de pe Litoral, care este cercetat pentru şantaj alături de şefa Poliţiei Rutiere din Mangalia şi de adjunctul Poliţiei Neptun.
Doi şefi din Poliţie şi doi inspectori din Corpul de Control de la Primăria Mangalia au fost ridicaţi, ieri, de Parchetul General alături de cunoscutul interlop constănţean, Nuredin Beinur, pentru audieri într-un dosar penal pentru acuzaţii de şantaj, abuz în serviciu şi evaziune fiscală, delapidare, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice.
Ancheta a depăşit deja graniţele judeţului Constanţa, autorităţile luând urma afacerilor lui Beinur până în Sibiu, Ilfov şi Bucureşti.
"CEDO face legea în România" - titrează Adevărul. Judecătorii europeni au decis, ieri, că în România se încalcă frecvent dreptul de proprietate.
Ţara noastră are un termen de 18 luni pentru a pune legislaţia privind proprietatea în concordanţă cu principiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat, ieri, prima hotărâre-pilot împotriva României, prin care somează autorităţile să rezolve problema caselor naţionalizate.
În acest moment, pe rolul CEDO se află aproximativ 1.000 de cauze ale cetăţenilor români care reclamă încălcarea dreptului la proprietate, iar în România aproximativ 100.000 de foşti proprietari sau moştenitori ai acestora aşteaptă să-şi recupereze imobilele confiscate de comunişti.