Revista presei centrale, 11 ianuarie

Toate ziarele centrale scriu astăzi despre aglomeraţia de la sfârşitul de săptămână, la centrele din Bucureşti unde se fac vaccinurile contra virusului gripei noi.

Când medicii erau pregătiţi, populaţia nu avea încredere în serul anti-gripă - notează Adevărul. Apoi, când oamenii au dat buzna la vaccinare, cabinetele medicale erau închise.

Isteria porcină confirmă teama de îmbolnăvire - titrează România Liberă, în vreme ce Evenimentul Zilei consideră, preluând opinia unui psiholog, că aglomeraţia este expresia lipsei de încredere în sistemul sanitar. Oamenii vin să se vaccineze nu după apelurile medicilor, ci abia după ce a murit un actor.

Ministrul Sănătăţii a anunţat că există suficiente doze de vaccin, care vor fi distribuite în ţară - scrie Jurnalul Naţional, iar Gândul face un pas înapoi: până la vaccin, este bine de ştiut cum să-ţi faci testul de gripă nouă. Test care vine din import, din Italia, şi - cum altfel?! - ajunge în România la un preţ aproape dublu faţă de costul aceluiaşi produs în Uniunea Europeană.

Fila politică a începutului de săptămână este ocupată de declaraţia ministrului muncii, în exclusivitate pentru Gândul : "taxarea drepturilor de autor s-ar putea să nu se aplice", motiv pentru care ziarul tirează mare, în deschiderea ediţiei : "Guvernul îşi dă cu stângu-n dreptul... de autor". La subiect, şi tot pentru Gândul, regizorul Corneliu Porumboiu (mai cunoscut pe la Cannes decât prin cinematografele bucureştene) declară : "La noi, cultura este a cincea roată la căruţă; în loc de legi noi se fac taxe noi", iar Victor Rebengiuc este şi mai sarcastic : "Eu le propun să ne ia CAS şi retroactiv".

Încheiem cu România Liberă care scrie astăzi despre "misterul copiilor pierduţi de România". Autorităţile nu deţin nici un fel de informaţie despre situaţia zecilor de mii de copii adoptaţi de străini în perioada 1990-1997. La Oficiul Român de Adopţii poate fi găsit doar numărul copiilor daţi spre adopţie atunci, nu şi domiciliile sau numele lor şi ale noilor părinţi. Erau primii ani de după revoluţie, perioadă în care "comerţul" cu copii din orfelinatele insalubre ale României devenise o afacere transfrontalieră. Agenţii şi asociaţii intermediau adopţii şi câştigau bani frumoşi; în haosul de atunci - mai scrie România Liberă - se vindeau copii, pur şi simplu, pe holurile Hotelului Intercontinental.