Revista presei centrale, 11 ianuarie
Articole din Jurnalul Naţional, Evenimentul Zilei, România Liberă şi Gândul.
Articol de Daniela Coman, corespondent RRA în Franța, 11 Ianuarie 2011, 07:27
"Benzina testează forţa boicotului" - titrează ROMÂNIA LIBERĂ, care anunţă decizia taximetriştilor de a boicota mâine straţiile de bezină. "Sătui de investigaţiile fără rezultate ale Consiliului Concurenţei şi de lipsa de reacţie a Guvernului în privinţa creşterii necontrolate a preţurilor carburanţilor, taximetriştii iau în mâinile proprii soluţionarea problemei, după ce carburanţii au ajuns la nivelul din ţările bogate ale Uniunii Europene, unde puterea de cumpărare este net superioară. În semn de protest, nici un taximetrist nu va cumpăra mâine carburant.
Despre problema carburanţilor, oficialii Băncii Naţionale afirmă tranşant că nu înţeleg mecanismul de formare a preţurilor. „Este de neînţeles această dinamică a preţurilor la benzină şi motorină, în condiţiile în care avem încă extracţii interne", aprecia consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, după ce o afirmaţie similară a fost făcută în decembrie de însuşi guvernatorul Mugur Isărescu. Banca centrală este preocupată de o posibilă creştere a inflaţiei cauzată de majorarea preţurilor la carburanţi. "Preţul carburanţilor, în vizorul lui Boc" - titrează şi EVENIMENTUL ZILEI, care a cerut ieri informaţii despre acest subiect de la Ministerul Finanţelor.
Cazul celorcinci copii, care au fost infectaţi, la Slobozia, cu un virus în Spitalul judeţean, este reflectat pe larg în cotidianul GÂNDUL, care extinde investigaţia şi află că peste 8.200 de români au luat o infecţie din spital în 2010, potrivit unor date preliminare furnizate de consilierul ministrului Sănătăţii, Geza Molnar. Datele, chiar şi preliminare, sunt contrazise de medici, care spun că numărul oficial al infecţiilor nu este cel real, majoritatea unităţilor medicale ferindu-se să declare cifrele adevărate, de teama sancţiunilor. În final, ziarului ne avertizează de ce boli să ne ferim într-un spital.
ADEVĂRUL face dezvăluiri despre, citez: "averea de vameş nabab a directorului Domeniilor Portuare, Eugen Bogatu, care a fost arestat, ieri, de DNA pentru favorizarea infractorului în dosarul UCM Reşiţa. El este descris de ziar ca mai bogat decât îi este numele: fost director al Vămii portului Constanţa până în anul 2000, Bogatu are 28 de terenuri în mai multe zone ale ţării, de la Eforie Nord, Sinaia şi până la Băile Tuşnad, câteva hoteluri de lux la munte, un sanatoriu balnear şi un hotel în Eforie Nord, multe alte vile şi imobile. În timp ce era, până ieri, înalt funcţionar de stat la Domeniile Portuare, el o cupa funcţia de director la patru dintre firmele sale.
Despre o altă afacere de corupţie, de această dată la Timişoara, scrie JURNALUL NAŢIONAL: "o avocată a încasat 400 de mii de euro din consultanţă juridică privind exproprieile la autostrada Lugoj - Deva. Avocata este, însă concubina unui şef de departament de la Direcţia Regionale de Drumuri şi Poduri Timiş, Mircea Purceld, care, după cum a declarat ziarului, nu vede nici o problemă în această colaborare.
Recenta repliere a opoziţiei, care a decis să strângă rândurile şi să se unească în alianţe politice şi electorale contra puterii actuale este reflectată diferit de ziarele apărute astăzi. Astfel, GÂNDUL publică fragmente din şedinţa furtunoasă a liberalilor, în care s-a consfinţit mica alianţă anti-Băsescu. Din acelaşi articol puteţi afla, citez: "cum le-a închis gura Crin Antonescu contestatarilor alianţei dintre PNL şi PC. Despre acelaşi subiect, ADEVĂRUL scrie despre poziţiile celor care contestă alianţa recent încheiată, între care cei mai virulenţi sunt fostul premier Călin Popescu Tăriceanu şi vicepreşedintele PNL, Ludovic Orban. Şi Varujan Vosganian consideră că PNL a cedat cam mult în faţa consevatorilor, când a încheiat această alianţă.
JURNALUL NAŢIONAL prezintă pe larg conţinutul protocolului Alianţei de centru dreapta, care ar urma să se înscrie astăzi la tribunal, precum şi intenţia PSD de a se alătura nu numai iniţiativei de coalgulare a acţiunii opoziţiei contra puterii, ci şi de transformare a acestei acţiuni într-o platformă politică de guvernare şi de realizare a unor obiective politice pe termen mediu şi lung.