Reporterii actualității - Invitat, medicul Valeriu Gheorghiţă

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (8 noiembrie, ora 14:33) - "Reporterii actualităţii" - Realizator: Mihaela Ştefan - În timpul campaniei de vaccinare au putut fi constatate scăderi sau vârfuri, iar unul dintre principalele mobile ale vaccinării a fost frica. În momentul în care s-a relaxat atmosfera a scăzut nivelul de frică și, odată cu el, mobilizarea populației. Ce putem face? O întrebare o foarte grea. La nivelul fiecărui public trebuie să trimiți mesageri care să inspire încredere. De fapt, vorbim și despre teama de reacții adverse ale vaccinului, indiferent de firma de la care provin. Această temă îi face pe oameni să fie, poate, neîncrezători în efectele serului pe o anumită perioadă de timp. Poate cei care fac comunicarea pe tema vaccinării să nu vorbească oare pe înțelesul omului de rând și să folosească mulți termeni științifici care nu fac decât să sperie? Sunt multe întrebări pe care și le pune orcine la un moment dat. Tocmai de aceea, alături de noi, pregătit cu mai multe explicații, este colonel doctor Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare împotriva COVID-19. Bună ziua și bine ați venit!
Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua! Vă mulţumesc și eu de invitație și îi salut pe ascultătorii dvs!
Realizator: Domnule doctor, la finalul săptămânii ați participat la Maratonul informării de la Biblioteca Națională a României din capitală. Putem spune că a fost o zi rodnică în ceea ce privește informarea, dar șocantă pentru dumneavoastră, făcând referire la mesajele și întrebările pe care le-ați eu primit prin intermediul platformelor de socializare și tocmai de aceea vă întreb, de ce șocantă?
Valeriu Gheorghiţă: Pentru că, din păcate, am văzut, cu tristețe, foarte multe comentarii extrem de neplăcute la adresa corpului medical. În mod deosebit, se foloseau cuvinte gen "hoţi", "mincinoşi", "dictatură medicală", "experimente pe oameni" ş.a.m.d.. Or, să faci acest lucru la adresa corpului medical care, ştim foarte bine, de mai bine deun an şi jumătate se află la datorie, în slujba fiecărui om, până la urmă, prin meseria pe care cu toţii ne-am ales-o, este destul de descurajant şi dedemotivant, demotivantă această acţiune, pentru că noi nu ne dorim altceva decât să transmitem oamenilor că suntem de aceeaşi parte a baricadei şi că ne dorim cu toţii să fim solidari, să fim mai înţelepţi, să fim mai uniţi şi să reuşim să controlăm, până la urmă, aceste efecte ale pandemiei asupra populaţiei noastre, şi anume să nu mai pierdem vieţi omeneşti, pe care am fi putut altfel să le prevenim foarte, foarte bine.
Realizator: Şi, din păcate, în ultima perioadă, în fiecare zi, atunci când vin acele cifre, la ora 13:00, vedem câţi români mor în fiecare zi şi nu se poate să nu ne punem întrebarea, câţi dintre aceşti oameni ar fi putut să fie salvaţi său să nu ajungă într-o situaţie critică?
Valeriu Gheorghiţă: Dacă ne uităm pe datele raportate săptămânal, şi observăm că peste 90% dintre aceste decese le înregistrăm la persoane care sunt nevaccinate, atunci este evident că un procent foarte mare dintre aceste pierderi ar fi putut fi evitate. Ar fi putut fi evitate prin vaccinare. Însă, dacă tot ne aflăm la acest capitol de comunicare şi de informare, cred că principalul element care centrează toată discuţia noastră şi toată discuţia din perioada pandemiei este încrederea. Este încrederea şi este foarte greu când vorbim de combaterea dezinformării să vii să contrabalnsezi un mesaj greşit, un mesaj eronat, un mesaj care nu face altceva decât să dezinformeze printr-un alt mesaj care este corect din punct de vedere ştiinţific, este validar, dar care provine dintr-o sursă în care oamenii, din păcate, nu mai au suficientă încredere. Şi asta este ocrudă realitate. Este foarte greu să combaţi dezinformarea când sursa care aduce informaţiile validate ştiinţific nu mai este suficient de credibilă în rândul populaţiei.
Realizator: Dar dincolo de această încredere, ne aducem aminte foarte bine că înainte de începerea verii, din partea politică ni se spunea că până la 1 iunie vom avea cinci milioane de persoane vaccinate, că totul va fi minunat, că vom avea parte de o mulţime de relxări, care au şi fost astă vară, însă nimeni nu prea spunea despre ce se va întâmpla, în afară de doctori, desigur, despre cât de greu va fi în toamnă. Şi vorbim despre 45% o rată de vaccinare. Nu este o cifră mulţumitoare dacă stăm să ne gândim care a fost ţinta.
Valeriu Gheorghiţă: În raport cu celelalte ţări europene, nu este deloc o cifră mulţumitoare, aşa este.
Realizator: Dar care ar fi de fapt problema şi de ce o rată aşa de mică, noi, Bulgaria?
Valeriu Gheorghiţă: Sunt, desigur, foarte multe motive. Aş vrea doar să-mi pun retoric câteva întrebări./dstanesc
Suntem, poate, ţara cu cele mai mici consumuri de soluţii dezinfectante, de săpun, de hârtie igienică, de pastă de dinţi, suntem ţara cu cea mai mare mortalitate prin boli cardiovasculare, prin boli oncologice si aşa mai departe, din cancer de col uterin. Suntem ţara cu cel mai mare număr de persoane care au tuberculoză din Europa. Or acest lucru spune foarte multe, spune absenţa unui sistem medical pregătit şi centrat pe zona de prevenţie, absenţa unui program de educaţie medicală, de educaţie sanitară şi absenţa în mentalul populaţiei a ceea ce înseamnă prevenirea bolilor în general. Avem o mentalitate reactivă şi nu una proactivă, una care să prevină apariţia bolilor şi din acest punct de vedere, oricât de mult am dezvolta medicina de spital, va fi foarte greu să asigurăm sănătatea publică a populaţiei în termeni optimi, pentru că bătălia se duce în prespital şi niciodată în spital. Spitalele trebuie să fie pregătite să facă faţă cazurilor complexe, cazurilor complicate şi nu bolilor, care altfel ar fi putut să fie prevenite foarte simplu sau prin controale medicale regulate, prin vaccinare, printr-o educaţie medicală de bază, care ne-a lipsit şi care ne lipseşte şi aceasta este realitatea. Deci sunt foarte multe motive. Şi pe deasupra evident că mai vine şi încrederea pe care oamenii, din păcate, au pierdut-o în cei care promovează aceste măsuri de sănătate publică.
Realizator: Domnule doctor Valeriu Gheorghiță, aș vrea să vorbim despre un alt subiect sensibil pentru multă lume și anume vaccinarea copiilor din grupa de vârstă 5-11 ani, care va fi ferm recomandată celor care sunt în evidență cu afecțiuni cronice - acestea sunt cuvintele pe care le spuneați dumneavoastră. Dacă vreți să ne detaliați puțin.
Valeriu Gheorghiţă: În sensul în care noi, într-adevăr, ne aşteptăm ca la jumăttaea lunii decembrie, Agenţia Europeană a Medicamentului să facă recomandarea de autorizare a vaccinului de la compania BioNTech-Pfizer pentru această grupă de vârstă 5-11 ani. Vedem că sunt ţări precum Austria, de pildă, care decide să înceapă mai repede vaccinarea copiilor cu vârsta cuprinsă între 5 şi 11 ani decât momentul la care se aşteaptă autorizarea din partea Agenţiei Europene a Medicamentului. Este categoric ferm recomandată acelor copii care au afecţiuni cronice, afecţiuni care nu fac altceva decât să crească riscul de a face o formă gravă de COVID-19, care poate să evolueze în anumite cazuri chiar către deces şi aici vorbim de obezitate. Vorbim de obezitate, vorbim de acei copii care au peste greutatea normală şi care, cu siguranţă, sunt extrem de vulnerabili din punct de vedere al comportamentului răspunsului imun faţă de această infecţie. Sunt copii care pot avea diabet zaharat, care pot avea boli cronice renale, lăsând la o parte afecţiunile onco-hematologice - leucemiile, limfoamele -, alte tipuri de afecţiuni neurologice, neuropsihiatrice, malformaţii. Sindromul Down creşte de zece ori riscul de deces în caz de COVID-19. Şi atunci aici avem cât se poate de clar recomandarea fermă, neîntârziată de a face, de a administra vaccinuri împotriva COVID-19. Categoric, şi pentru celelalte categorii de copii din aceeaşi grupă de vârstă se recomandă vaccinarea, dar eu am vrut, şi subliniez încă o dată, este importanţa vitală pentru aceşti copii, care sunt în evidenţă cu afecţiuni cronice, să fie protejaţi prin vaccinare, să fie protejaţi în sensul în care să reducem riscul să facă o formă gravă, să reducem riscul să se infecteze. Acest risc nu poate să fie redus la zero, dar este mult diminuat şi din datele pe care le avem la dispoziţie, peste 90... aproape 91% a fost eficacitatea dovedită în studii clinice a vaccinului de la compania BioNTech-Pfizer faţă de boala simptomatică, faţă de acele cazuri de COVID care aveau simptome şi care erau confirmate cu teste de laborator, prin teste de tip PCR. Deci asta arată o eficacitate înaltă, cu unprofil de siguranţă foarte bun, pentru că vorbim de fapt de o treime din doza care se foloseşte în moemntul de faţă pentru grupa de vârstă de peste 12 ani şi la adulţi. /.../
Realizator: Şi pentru că părinţii sunt cei care hotărăsc acest lucru, dacă cel mic se vaccinează sau nu, este foarte important, aşa cum spuneaţi dumneavoastră în începutul acestei discuţii, să ia informaţiile din surse oficiale, să discute cu doctorul de familie, să asculte ce spun doctorii pe care îi auzim la radio, la TV şi aşa mai departe, să nu ne uităm despre ce spune X sau Y pe facebook sau mai ştiu eu pe ce altă reţea de socializare./denisse
Valeriu Gheorghiţă: Cred că este o modalitate sănătoasă de a ne raporta la valori în general, atunci când vorbim viața fiecăruia dintre noi. Să lăsăm doctorii să vorbească despre medicină, să lăsam sportivii să vorbească despre sport, actorii să vorbească despre filme și mai departe. Faptul că citim și ne informăm asupra unui subiect nu înseamnă că ne face experți în acel subiect. Este foarte bine că ne informăm, trebuie în schimb să înțelegem că este spre binele tuturor ca aceste informaţii să fie provenite din surse valide, din surse care au în spate suficientă expertiză încât să poată să facă astfel de recomandări. Nu putem să luăm informații de pe Facebook, informații care pot să fie vitale, să ne schimbe o opțiune de a mă vaccina sau de a nu mă vaccina, adică de a-mi asuma un risc să fac COVID-19 şi eventual să am o evoluție nefavorabilă și chiar să îmi pierd viața din acest motiv. Mi se pare că inversăm prioritățile extrem de mult. Aceste lucruri care au legătură cu viața, care au legătură cu moartea, aceste informaţii trebuie întotdeauna să vină din partea unor experți, din partea unor oameni care au în spate ani și ani de cercetare, de experiență și oameni, de fapt doctori, la care ne ducem atunci când avem o problemă de sănătate, încă de mici. Faptul că în România amânăm prezentarea la doctor, nu doar COVID, pentru toate bolile, și știm foarte bine că oamenii din păcate sunt diagnosticaţi extrem de tardiv în cazul bolilor oncologice tocmai pentru că lipsesc aceste programe de screening, pentru că chiar dacă sunt aceste programe de screening oamenii nu aderă, oamenii nu se prezintă la medic; nu înseamnă că este vina oamenilor, este o vină a întregii societăţi. Nu cred ca este cineva care poate să spună: domnule, eu nu am nicio vină pentru că am ajuns aici! Cu toţii, într-un fel sau altul, suntem vinovaţi de situaţia în care ne aflăm. Revine să conștientizăm și al doilea pas este să încercăm să schimbăm ceva. Şi primul lucru este să dăm crezare celor care sunt îndreptățiţi să facă aceste recomandări. Este lucrul pentru care voi milita până la sfârșit, și anume să promovăm încrederea oamenilor în experţi, în medici, în sistemul medical, în autoritatea medicală, tocmai pentru că de la ei... Ei sunt și, cum să vă spun, obligați, au această datorie, lăsând la o parte datoria morală, datoria confesională să ne furnizeze aceste informații și responsabilitatea pe care o poartă, evident.
Realizator: Şi pentru că spuneați despre situația în care ne aflăm, unde suntem mai exact în acest moment, din perspectiva numărului de îmbolnăviri? Putem vorbi despre o scădere? Suntem într-un platou sau acei dinți de fierăstrău despre care tot s-a vorbit de-a lungul timpului?
Valeriu Gheorghiţă: Este evident că suntem în momentul de faţă pe o pantă descendentă. Important este ca această pantă descendentă să fie progresivă, să se menţină şi să avem un control mai bun asupra măsurilor care au ca efect reducerea numărului de infectări, reducerea numărului de cazuri noi. Dar cu toate acestea vedem că sunt 5.000, 6.000, 8.000 de cazuri pe zi. Ne-am obişnuit, din păcate, să ne uităm la aceste mii de cazuri noi ca la un lucru absolut normal, sau vedem 200 de decese; trecem foarte uşor peste acest număr şi ne vedem de viaţă fiecare. Sunt 200 de vieți omenești curmate prematur, oameni care au lăsat în urmă destine, familii și așa mai departe, copii. Niciun deces nu este acceptabil şi nici un deces nu trebuie să fie tolerabil. Nu trebuie să tolerăm acest lucru, dar ţine de noi. Este în puterea noastră să schimbănm aceste lucruri şi avem câteva lucruri pe care putem să le facem: 1. Să fim mai atenţi la aceste măsuri şi aceste reguli igienico-sanitare pe care le-am învățat, cu siguranță, cea mai mare parte a noastră, trebuie să credem în beneficiul lor şi să încercăm să le respectăm pe cât posibil; 2. Să ne vaccinăm, pentru că în felul acesta reducem pe de-o parte riscul să ne infectăm; el nu se reduce la zero, dar reducem riscul să ne infectăm şi reducem substanţial riscul să ajungem la spital din cauza COVID-19, în terapie intensivă, şi de cel putin 20 de ori se reduce riscul să murim din cauza COVID-19, da. Şi, mai departe, se prefigurează, evident, aceste noi terapii antivirale, care vor fi benefice pentru pacienţii care se îmbolnăvesc în ciuda tuturor măsurilor, în ciuda vaccinării. /ilixandru
Sunt, din păcate, cazuri care sunt diagnosticate, sunt acele situaţii întâlnite la pacienţi extrem de vulerabili, pacienţi vârstnici, pacienţi cu foarte multe afecţiuni cronice, unde nici măcar prin vaccinare nu s-a putut reduce considerabil riscul de infectare şi de a face o formă gravă şi, atunci, evindent că este un rol important să avem antivirale cu acţiune şi efect foarte-foarte bun împotriva COVID-19. Dar nu trebuie să încercăm să spunem: vom avea antivirale, puteţi să vă îmbolnăviţi liniştit, pentru că există un tratament care reduce riscul de mortalitate. Nu, în niciun caz! Pentru că efectele acestei boli, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, sunt devastatoare în anumite cazuri şi nu cred că este corect şi deontologic să promovăm faptul că, da, avem soluţia, avem antivirale, aşa încât infectaţi-vă liniştit, puteţi să vă îmbolnăviţi!
Realizator: Şi ajungem exact la ceea ce spuneaţi dumneavoastră la început, mai bine să prevenim, decât să tratăm, mai ales că, am citit în ultima perioadă, multe persoane care au trecut prin această boală îngrozitoare au rămas cu anumite urmări, după ce s-au vindecat.
Valeriu Gheorghiţă: Aşa este şi dintre aceste urmări cea mai frecventă este o stare de oboseală şi o dificultate de atenţie, de menţinerea atenţiei şi o dificultate de concentrare, care, în anumite cazuri,poate să interfereze foarte mult cu calitatea vieţii noastre. De asemenea, vorbim de afectarea sistemului muscular şi osos, cu acele dureri musculare, dureri articulare, dureri osoase, care le resimţim într-un procentde 25% din cazuri în primele 6 luni de la vindecarea bolii. De asemenea, sunt posibile anumite complicaţii cardiace, complicaţii neurologice, şi aşa mai departe. Deci, practic, COVID-19 este o afecţiune a întregului organism. Or, din acest punct de vedere, nu cred că trebuie să ne asumăm că este în regulă să trecem prin boală, să facem aşa-zisa imunizare naturală, tocmai pentru că evoluţia bolii este impredictibilă şi vedem chiar şi un tânăr - nu trebuie să te bazezi pe faptul sunt aparent sănătos, sunt tânăr, nu am risc să fac o formă gravă, pentru că, din păcate, realitatea este alta şi sunt în fiecare zi unul-două cazuri de persoane tinere care au pierdut lupta cu această boală, persoane aparent sănătoase, dar care aveau un /.../ faptul că nu erau vaccinate - chiar dacă, suntem tineri şi aparent sănătoşi, nu cred că trebuie să ne asumăm acest risc, ci trebuie să ne facem tot ce ţine de noi, să limităm transmiterea, să înterupem acest lanţ al transmiterii virusului de la o persoană la alta, pentru că, în felul acesta reducem posibilitatea ca acest virus să acumuleze în viitor noi mutaţii, să evolueze, să se adapteze şi să devină un virus mai contagios sau, din păcate, poate deveni mai agresiv, sau să nu mai fie suficient de bine acoperit de răspunsul imun pe care îl avem astăzi după vaccinare, sau după trecerea prin boală. Dar, totul ţine, repet, de noi şi de cât de bine înţelegem şi de cât de repede înţelegem că trebuie să facem aceste lucruri.
Realizator: Şi de acea încredere, în cele din urmă.
Valeriu Gheorghiţă: Categoric, încrederea. Pentru că încrederea este liantul între oameni şi dintre oameni şi autorităţi.
Realizator: Mulţumesc mult pentru prezenţa la Radio România Actualităţi. Alături de noi a fost colonel doctor Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul Campaniei Naţionale de Vaccinare împotriva COVID-19. Sper că împreună am reuşit să aflăm cât mai multe lucruri, să înţelegem de altfel cât mai multe lucruri şi, aşa cum spunea şi domnia sa puţin mai devreme, să avem grijă de sănătatea noastră, să prevenim, nu să ajungem să tratăm, sau, mai rău de atât, în situaţia de a nu mai putea face nimic. Cu aceste informaţii, noi am ajuns la final, sunt Mihaela Ştefan, vă mulţumesc mult, vă doresc multă sănătate, ne auzim mâine de la 13:20, la revedere!

(RS)